C:\
_
Accesul la internet este unul dintre cele mai bune in Romania anului 2016, dar folosim informatica in relatia noastra cu statul? Vorbim astazi despre esecul serviciilor publice digitale.
Romania lui 2016 este un paradox. Avem cea mai mare viteza la internet din Europa. Peste 11 milioane de romani au acces la internet. Romanii, in schimb, sunt pe ultimul loc la utilizarea serviciilor digitale. Si asta nu pentru ca nu am fi investit in tehnologie- guvernul, administratia centrala a investit doar intre 2011 si 2015 peste un milliard de euro in diverse proiecte. Credeti ca stie in ce a investit? Nici la ora aceasta nu exista o evaluare exacta a beneficiilor aduse de aceste investitii.
Proiecte peste proiecte s-au facut in administratia romaneasca, sute de milioane de euro, bani cheltuiti in programe cu nume si intentii generoase, dar efecte indoielnice. Imaginea publica este dezastruoasa si, parca, ultimii 26 de ani au trecut degeaba peste birocratia romaneasca, iar asta se reflecta in calitatea vietii noastre. Pentru ca asta ar trebui sa faca un stat modern pentru contribuabilii sai - sa le usureze interactiunea cu functionarii, sa propuna o guvernare centrata pe cetatean si pentru cetatean.
In urma cu o luna, presedintele Senatului si-a reinnoit permisul de sofer, ocolind coada de o mie de persoane de la Directia Regim Permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor Bucuresti. In continuare Romania este tara cozilor la ghiseu, a stampilei si a tonelor de hartoage. Toate acestea inseamna timp, bani si un disconfort de care se pare ca nu vom scapa in curand.
Florin Talpes este fondatorul unuia dintre cele mai mari companii de soft din Romania si creatorul celui mai vandut antivirus din lume.
Trebuie neaparat hartii. Nu tableta, nu calculator. Trebuie neaparat sa vii sa stai, sa ne vedem fata in fata la ghiseu, nu prin E-identitati, identitati digitale. Trebuie neaparat sa vii cu plicul cu bani sa platesti taxa. Nu sa platesti tu inca o data prin internet banking, folosind calculatorul.Florin Talpes, CEO Bitdefender
“E o contradictie cu cat de mult pare ca s-a investit in zona asta de tehnologizare a zonei publice. Tehnologia inseamna ca schimbi procese, modul in care facem lucrurile. Trebuie sa invatam altfel, trebuie sa abandonam confortul pe care-l avem, trebuie sa abandonam pozitia de putere, aia mica cand eu sunt in spatele ghiseului si in fata mea sunt 20 de oameni, si e bine pentru mine. Nu mai sunt. Nu voi mai fi in pozitia asta. Sunt schimbari fundamentale in organizatia care livreaza serviciile.Tehnologia sau informatica poate sa aduca acces la date. Sa vada date pe care nimeni nu putea sa le vada decat un director sau un responsabil de undeva, acuma poate sa le vada toata lumea. Asta poate sa fie o schimbare fundamentala. Poate ca unii stau cu fundul pe date. Si poate nu vor ca datele alea sa fie vizibile de catre oricine. Si atunci e o schimbare de putere”, spune Florin Talpes.
Peste 1000 de proiecte informatice au fost finante din bani publici pentru a moderniza statul roman. Daca in anii ’90, piata era dominate de multinationale, inca de la inceputul anilor 2000 au aparut companiile romanesti puternice, care si-au adjudecat contractele guvernamentale. Companii bogate care fac afaceri cu statul intr-o tara saraca.
LEGENDA: Treci cu mouse-ul peste fiecare imagine pentru informatii
Cine sunt marii castigatori din contractele IT cu statul roman
Cel mai important proiect informatic al Romaniei este la aceasta ora Platforma Integrata a asigurarilor de Sanatate. Un proiect care s-a urnit greu si care a inghitit pana acum peste 150 de milioane de euro.
Uneori functioneaza, uneori nu functioneaza. De doua saptamani toate softurile care tin de platforma informatica de sanatate functioneaza cu sincope. Evident aceasta prelungeste timpul de asteptare al pacientilor, consuma timp care ar trebui sa fie alocat consultatiei, si chiar ne impiedica sa raportam serviciile efectuate sau chiar activitatea lunii trecute pe care n-am putut toti s-o raportam in timpul legalDr. Rodica Tanasescu, medic de familie
Licitatia primului proiect a fost cu cantec. S-a demarat in 1999, dar a inceput propriu-zis in 2002 atunci cand contestatiile dintre competitor au fost finalizate in instant. Titular era HP Romania care a subcontractat lucrarile lui SIVECO.
Scandalurile s-au tinut lant la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Anul acesta 2 fosti presedinti ai institutiei Vasile Ciurchea si Irinel Popescu, dar si alti inca sase directori, au fost pusi sub acuzatie de catre DNA pentru ca au favorizat cumpararea la preturi supraevaluate serviciile de asistenta tehnica pentru informatizarea institutiei. Prejudiciul de aproape 17 milioane de euro. Suspiciunile planeaza si asupra HP Romania care ar fi incasat sumele umflate pentru serviciile IT pe care le-a subcontractat.
Lucian Duta a condus Casa de asigurari de sanatate intre 2009 si 2012. Spune ca acesta “este cel mai important proiect public care s-a facut in ultimii 25 de ani. Pentru ca el are impact direct pe fiecare zi, in orice moment pe toti cetatenii din Romania. Toti ne putem imbolnavi in orice moment, daca vrei sa beneficizi de servicii, trebuie sa ai acest card de sanatate. Or problemele deriva cu acest sistem ca cei care coordoneaza nu constientizeaza ca este al statului roman si mentenanta necesita atentie din partea tuturor. “
Si doctorul Duta este acuzat de DNA intr-un alt dosar pentru achizitia unor servicii de mentenanta care ar fi adus prejudicii Casei de sanatate si ar fi creat un avantaj patrimonial lui SIVECO, subcontractorul lucrarilor.
Pe malul Dambovitei, in spatele gardurilor cu sarma ghimpata se afla Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Acolo sunt o mare parte dintre serverele Casei de asigurari de sanatate. Liviu Nicolescu este directorul tehnic la CNAS. Spune ca “contractul de implementare de la SIUI are vreo 18 acte aditionale, exista un dosar zdravan si in functie de evolutii au fost facute renuntari sau adaugiri fata de cele stabilite initial”.
Lucian Duta sustine insa ca “statul roman din diferite motive a amanat introducerea cardului de sanatate. Testarea de functionalitate s-a facut in anul 2012, practic urma tiparirea lui, urma sa intre pana la sfarsitul anului 2012 si cu toate acestea cardul de sanatate este anuntat abia in septembrie 2014, odata cu intrarea in campania prezidentiala a primului ministru de atunci.”
Proiectul informatic al cardului de sanatate s-a aflat in doi ani de garantie, dar atunci cand a fost lansat cu intarziere, deja era nevoie de alte contracte si evident alti bani. Rezultatele introducerii cardului au fost vizibile pentru sistem In 2015 s-au anuntat economii de peste 100 de milioane de euro. Medicii nu mai pot anunta retete si servicii fictive fara a fi identificati. Dar cel mai important beneficiu al sistemului este transparenta. Pentru asta este necesar ca sistemul sa functioneze.
Vineri, de exemplu, 34 de retete online netransmise in serviciul unic integrat. Asta inseamna ca vineri n-a functionat, eu n-am mai fost aici sa le transmit, in week-end n-am fost si eu am 34 de retete care le-am eliberat in conditiile in care eu nu stiu daca pacientii respective si-au mai luat retete din alta parte, mai pot beneficia de anumite serviciii. Cardul ala n-a fost folosit niciodata, nici macar nu se mai aprinde cititorul de card. Nu avem suport, nu avem mentenanta, nu avem nu stiu ce, pe mine nu ma intereseaza. La mine vine omul pe scaun si eu trebuie sa-i rezolv problemele, de asta sunt eu aiciDr. Titu Andrei Anastasiu, medic de familie
Dar mare parte din sistemul informatic a ramas fara mentenanta si sprijin tehnic de la sfarsitul anului 2015. Acum este in derulare o noua licitatie castigate de Teamnet, dar contestata de HP.
Suntem prea saraci ca sa esuam in proiectele de modernizare a Romaniei si totusi o facem. Digitalizarea administratiei s-a facut fara un proiect coerent, o viziune asupra viitorului.
Nu mai surprinde pe nimeni ca Romania este in coada Europei si la acesarea serviciilor publice digitale. Daca in tarile baltice, Franta sau Spania cetatenii utilizeaza in masa beneficiile internetului in raport cu statul, raportul utilizatorilor romani este cu mult sub media Uniunii Europene. Alexandru Tulai este unul dintre initiatorii clusterului IT de la Cluj, un grup de informaticieni care a adus un renume Romaniei. Zona este considerate de multi un Sillicon Valley al Europei.
Daca ne uitam pe sistemele acestea, si anume, cata lume le acceseaza, cu ce satisfactie le acceseaza, cu ce rezultate…Rezultatele sunt foarte slabe. Si atunci intrebarea este, pentru cine s-au proiectat? Sistemele care s-au facut servesc pe cei care le-au comandat si nu pe clientul lor, asa cum ar fi in mod normalAlexandru Tulai, consultant proiecte IT
In ultimii ani au inceput sa iasa la iveala tot felul de practici ilegale prin care a fost prejudiciat statul roman. Cazul Microsoft a bulversat viata politica damboviteana - o spaga colosala: peste 60 de milioane de euro pentru reinnoirea de licente IT. Nume sonore au fost inculpate in dosarul mamut - Elena Udrea si Dorin Cocos, Ghe Stefan zis Pinalti sau fostul ministru al comunicatiilor Gabriel Sandu. Odata cu acest dosar se pare ca s-a deschis cutia Pandorei.
Deputatul Sebastian Ghita este un personaj controversat. Fondator al unuia dintre cele mai puternice grupuri IT din Romania, secretar al Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, vizat in mai multe dosare de coruptie acesta este considerat de unii o eminenta cenusie in contractele de tehnologizare a statului roman.
Toata aceasta zona a serviciilor informatice publice, in general a informatiei si a serviciilor informatice catre cetateni a fost gestionata de serviciile de informatii. Si daca ma intrebati, o mare influenta a felului in care Romania s-a dezvoltat in acest domeniu, nu stiu in agricultura sau in constructii, dar in IT serviciile de informatii din Romania au avut un mare si important rol. Ma refer la SRI, SIE, la firmele controlate de baietii astia. Dezvoltarea Romaniei din punct de vedere informatica a fost gestionata mai mult sau mai putin, dar mai mult de serviciile de informatii din Romania. Buletinele sunt gestionate de acest SNIEP de la ministerul Aministratiei si Internelor, pasapoartele noastre ale romanilor sunt gestionate la RAPPS. Protocolul de stat. De parca pasapoartele sunt ceva, asa, cearceaf de pat pentru apartamentele demnitarilor, permisele de conducere…alta minune de institutie care le gestioneaza.Sebastian Ghita
Institutii incremenite in timp, practici invechite si aparat functionaresc rupt de realitatile secolului al XXI-lea, toate acestea contrasteaza cu sumele cheltuite pentru tehnologizarea administratiei centrale. Actualul ministru al fondurilor europene , Cristian Ghinea descrie un peisaj apocaliptic in care dezmatul cu banii publici in investitiile IT par elucubrante.
“A fost o dezvoltare haotica si profund corupta a acestui sistem. Adica partea asta de digitalizare a fost victima unei capturi a statului la un mod pe care nici nu ni-l imaginam noi cetatenii statului. Este mult mai usor de fraudat sistemul asta decat sistemul de drumuri. Acolo drumul il faci sau nu-l faci, il vezi, sau un pod sau ceva, pe cand in zona de IT diversi baieti destepti isi pot scrie in contracte fel de fel de aiureli pe care cineva dintr-un minister le receptioneaza ca fiind functionale si nimeni nu verifica daca chiar se intampla, daca folosesc la ceva aceste instrumente”, spune Ghinea.
Ministrul aduce acuzatii grave: atribuirea multor contracte publice din domeniul IT este pusa sub semnul intrebarii.
Este un intreg carusel care s-a format de firme care se concureaza, aceleasi, se concureaza in ghilimele, si sunt cunoscute: UTI, SIVECO si firmele domnului Ghita.Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene
Ghita vine cu replica: “Am inteles si trebuie ca domnul Ghinea sa ne bage pe gat firmele domnului Soros. C-a dus-o el bine 20 de ani si trebuie sa ne bage firmele lui in tara. Firmele noastre ce-au, ca-s bune, facute de romani.”
Un audit al comisiei Europene a suspendat la un moment dat una dinre axele de finantare europeana, cea pe competitivitate. “Comisia a venit si a spus ‘toata axa asta este suspecta pentru ca in mod sistematic la licitatie cele trei entitati SIVECO, UTI si Ghita prin diverse firme prin care le invarte si controleaza, practica un fel de falsa concurenta la licitatiile publice si numai ei castiga’. Si s-a aplicat o corectie, Romania a platit la bugetul de stat o corectie de 120 de milioane de euro pentru aceasta suspiciune de frauda in achizitiile publice. Comisia ne aplica o corectie, firmele au supt banii respective si corectia se aplica pe bugetul de stat. Nu facem decat sa platim noi toti aceasta situatie”, spune ministrul Ghinea.
Ghita il contrazice: “Nu este adevarat. Axa IT, zona POS CCE, a luat 98,9 la suta din bani. Domnul Ghinea are o tema de la stapanii lui sa distruga, sa injure, sa dea la o parte firmele romanesi si programatorii romani, dar datoria mea e sa le apar si sa apar ce-am muncit in tara asta.”
Sebastian Ghita amesteca voit planurile pentru a justifica pierderea a aproape 120 de milione de euro din bugetul Romaniei. “Programul romanesc de IT s-a suprapus pe programul romanesc de educatie si pentru ca bani de la educatie au mers la universitati si bani de la IT au mers la universitati, UE a zis va finantam, e o dubla finantare si UE nu ne lasa- asta este unul din motivele pentru care serviciile publice sunt deficitare.”
Doar 15 % dintre proiectele IT din invatamant au fost penalizate, in rest au fost proiecte din zona de asa-zisa tehnologizare a primariilor, inspectoratelor pentru situatii de urgenta sau in sanatate. De-a lungul timpului s-au finantat proiecte identice sau proiecte care nu aveau beneficiari, doar de dragul proiectelor.
“Este un sistem crunt de invartit bani, publici, nationali si europeni, din care nu vad cum am putea iesi decat actionand foarte dur - exista o lista neagra, si avem vointa politica de a face o astfel de lista neagra, doar ca este foarte complicat juridic”, spune Cristian Ghinea. “Ma doare inima sa stiti, acest domn Ghinea cu I love DNA al lui”, ii raspunde Ghita.
Fostul ministru al comunicatiilor Marius Bostan recunoaste ca in piata contractelor IT au existat influente nefaste.
Specificatiile tehnice le faceau tot firmele care castigau licitatiile si asta e realitatea si atunci licitatiile apareau dupa forma si infatisarea potentialului castigator. Si pentru a fi pace si prietenie se mai intelegeau si intre ei, adica si intelegeri monopoliste.Marius Bostan, fostul ministru al comunicatiilor
“Este cazul unui modul informatic de la Autoritatea de management pentru mediu, pe care l-am gasit, se platisera 38 de milioane de euro pentru el, l-am gasit aici la ministerul Fondurilor, a fost receptionat fara a fi fost testat vreodata si urmau sa mai fie platiti, ca sa nu mai spun ca plata a fost facuta in ultima zi a anului trecut. Adica stateau unii pe aici prin minister sa faca plati. Asta este cazul pe care l-am trimis la DNA si a declansat isteria domnului Ghita si a altora.”, spune ministrul Ghinea
Baietii destepti vor sa faca bani, nu sa restrictioneze serviciile publice. Cred ca vor sa faca prin munca, dar daca altfel nu se poate si sunt in concurenta cu astia care dau spagi, or sa dea si ai nostri…Haideti sa nu ne mai pacalim, daca asta de la Microsoft da spaga 60 de milioane, asta de la Siveco ce vreti sa faca, sa moara de foame?Sebastian Ghita
Adrian Vasilache este un jurnalist specializat pe zona de IT si comunicatii. Ani de zile a urmarit unul dintre cele mai controversate proiecte lansate pe piata in Romania. “E-Romania a fost initial o strategie anuntata, o strategie de 500 de milioane de euro, care strategie nu a urmarit sa vada ce nevoi sunt in piata.”
S-a renuntat la strategie, dar nu inainte de a se cheltui multi bani. In 2010 a fost semnat cu firma Omnilogic un contract petru realizarea unui program guvernamental care sa aduca sub umbrela sa informatii despre toate autoritatile publice centrale si locale.
Omnilogic este controlata de Gabriel Marin, un alt om de afaceri cu lipici la contractele cu statul pentru furnizarea de solutii IT. Printre clientii generosi se numara STS, SRI sau Societatea Nationala de Radiocomunicatii. E-Romania a costat statul roman 12 milioane de euro. Portalul a fost facut, dar decidentii nu indrazneau sa-i dea drumul.
"Toti ministrii se temeau. Era ca un mort in casa in fiecare mandate, un schelet ramas acolo si fiecare ministru se temea de acel proiect”, spune Adrian Vasilache.
E-Romania, daca asta e Romania digitala, ne aflam inca departe. Nu am reusit sa gasesc un scop real al produsului. Adica eu ca cetatean intru si zic ce pot sa fac eu, ce pot sa aflu…nu stiu. E la nivelul lui 2003 cum faceam noi primele situri.”Florin Totea este manager IT
Ultimele modificari sunt din anul lansarii portalului - 2013. Noul ministru al comunicatiilor, Delia Popescu s-a trezit cu o gramada de proiecte in sertar. Despre E-Romania spune ca e ” un subiect controversat, un sistem informatic care a costat foarte mult, facut la nivelul anului 2011-2012, pe acolo, care realist vorbind nu este utilizat. O sa fiu transanta, intrebarea este daca merita sa fie inviat pe rationamentul pentru care a fost gandit sau sa fie restructurat si rearanjat si sa corespunda unei necesitati a pietii.”
Conceptul de guvernare electronica este din ce in ce mai raspandit. Dar in Romania tehnologizarea nu a fost decat pretext pentru tunuri financiare si proiecte... tot pe hartie.
Auditori publici externi in cadrul Curtii de Conturi au efectuat in perioada prima parte a anului 2016 un audit financiara la Ministerului Comunicatiilor. Surpriza a fost mare. 132 de proiecte si studii in valoare de peste 24 milioane de euro zaceau neutilizate in sertare desi exista un ordin expres in acest sens.
Omnilogic este controlata de Gabriel Marin, un alt om de afaceri cu lipici la contractele cu statul pentru furnizarea de solutii IT. Printre clientii generosi se numara STS, SRI sau Societatea Nationala de Radiocomunicatii. E-Romania a costat statul roman 12 milioane de euro. Portalul a fost facut, dar decidentii nu indrazneau sa-i dea drumul.
Au fost gandite prost, n-au fost gasiti niste beneficiari reali si au fost inventati. N-au fost preluate de sistem, n-a fost gandita o adoptie a acestor programe? - unele dintre aceste proiecte au fost gandite prost de la bun inceput. Domeniul IT & C este foarte nisat, nu toata lumea poate sa fac proiecte IT &C, trebuie sa ai o intelegere a domeniului si trebuie sa ai si o proiectie in viitor... Adica faci un sistem informatic, dar ce faci cu el in viitor?Delia Popescu, ministrul Comunicatiilor
In Bucuresti mai avem inca un institut de cercetare in domeniul informaticii, ICI, o institutie care a fost o pepiniera de informaticieni pentru mediul privat. Desi pastreaza un aer invechit, institutul mai face ceva cercetare si administreaza domeniile.ro, dar isi gaseste cu greu locul in 2016.
Doina Banciu, directorul ICI, recunoaste ca in ultimii 5 ani nu s-au facut aici evaluari de proiecte. Si nici cercetari sau proiecte-pilot nu prea s-au facut, desi ICI mai multi angajati decat
Si totusi la ICI exista unul dintre cele mai modern proiecte de cloud din Romania, o platforma de servicii. Timp de aproape un an investitia nu a fost valorificata, abia acum institutii ale statului au inceput sa "populeze" A costat 17 milioane de euro si a fost facut de UTI Group, Ymens Teamnet , parte a grupului fondat de Sebastian Ghita, avand ca subcontractanti pe Siveco si Romsys.
Probabil ca nu s-a plecat totdeauna de la ce nevoi are piata si sa construiesti proiectul si s-a zis sa facem un cloud si sa-l avem. E o realitate, s-au cheltuit niste bani acolo. Eu nu spun ca este un proiect prost si nu poate fi utilizat. El ar fi un cloud foarte bun pe zona de cercetare si de educatie, componente care se intrepatrund si acolo cred ca va aduce plus valoare. Va aduce, pentru ca in momentul asta vorbim despre o infrastructura populata undeva la jumatate.”Delia Popescu, ministrul Comunicatiilor
Predecesorul ei, Marius Bostan, recunoaste ca “de multe ori s-a omorat musca cu un tun. Adica problema de a rezolva era omorarea unei muste si s-a folosit o baterie de artilerie pentru a omori aceasta musca. Cateodata Musca a zburat. Acesta este cazul e-Romania sau E-academie”.
De pilda ministerul Comunicatiilor a lansat un proiect de e-learning pentru functionari publici, desi la Agentia Nationala a functionarilor publici exista un proiect similar. 5,8 milione de lei a costat un proiect de e-learning, de cursuri online pentru functionarii publici cu o tinta extrem de mare- 65 de mii de functionari care sa fie certificate. Dupa aproape 4 ani de zile, 66 de cursanti trecusera modulele din e-academie.
In fiecare primavara, la APIA, Agentiile de Plati pentru Interventie in Agricultura sunt cozi. Sunt in jur de 1 milion de beneficiari iar pe 2015 sunt 89 de scheme de sprijin. Dar s-au inregistrat si 1400 de erori informatice pe un dosar in sistemul online al APIA. Nici contractele de la APIA nu au fost lipsite de controverse, desi este un sistem functional.
Este o suspiciune de trucarea a licitatiei la APIA, un contract mare, peste 20 de milioane de euro. Curtea de conturi ne-a atras atentia, ei au facut sesizarea catre noi, si vrem sa vedem, nu daca a gresit administratia, asta este treaba curtii de conturi si a altor institutii, noi vrem sa vedem daca au existat intelegeri ilegale intre companiile participante la licitatie, cele 4 companii vizate sunt Teamnet, Siveco, Intrarom si IBM. E un dosar avansat.Am avut deja o audiere, au avut ocazia sa-si prezinte companiile argumentele, acuma dosarul e in completare, l-am trimis inapoi pentru completarea cercetarii, banuiesc ca se va termina in cateva luni de zile.Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliul Concurentei
Sebastian Ghita se plange ca “la noi sunt numai suspiciuni, o sa ne doara capul de atatea suspiciuni. O sa ne ancheteze Chiritoiu si ongistii lui Soros la nesfarsit.” O apara si pe sefa SIVECO: “Irina Socol toata viata ei a muncit pentru Romania. Irina Socol n-are nici un offshore si nici Sebastian Ghita n-are nici un offshore. Nu cred ca Irina Socol a gresit, eu cred c-a fost pusa si obligata sa faca acest lucru de catre niste baieti din serviciile de informatii.”
Cozile la impozite au inceput sa fie diminuate prin accesul la ghiseul.ro. Un portal demarat la ministerul Comunicatiilor, dar realizat cu sustinerea mediului privat. Statul nu a fost in stare sa-si faca propriul sistem de plati. Este o aplicatie pusa la dispozitie statului roman de mediul privat, Asociatia de Plati Electronice din Romania in parteneriat cu ministerul.
Marea problema la ghiseul.ro este faptul ca se pot achita impozite doar pentru o treime dintre localitatile Romaniei, e adevarat, cele mai mari si lipsa din acest sistem online a principlaei institutii financiare a statului, ANAF. Presedintele ANAF promite ca foarte curand si institutia pe care o conduce va fi prezenta cu posibilitatea de plati online.
Pare ca in cele din urma decidentii statului si-au dat seama ca trebuie sa vina in intampinarea vremurilor. Noua echipa de la ANAF promite debirocratizarea relatiei cu cetatenii. Certificatele de atestare fiscala pentru firme vor fi emise tot online de la ANAF catre alte institutiile care au nevoie si o parte din declaratiile fiscal sa se depuna tot electronic, fara a mai fi nevoie de hartoagele care ne fac viata amara.
Proiectele si solutiile IT care au fost facute de statul roman au fost implementate haotic, fara o gandire centralizata si fara o evaluare a beneficiilor. In urma cu o luna premierul Ciolos a lansat la nivelul guvernului un nou proiect, al catelea oare- GOV IT HUB. Multi antreprenori si-au exprimat dorinta de a participa benevol, gratis la efortul de modernizare al administratiei.
Un grup de IT-sti din Cluj s-a inrolat in armata entuziastilor. Se simt jenati de locul rusinos pe care-l detine Internetul in Romania in relatie cu cetateanul.
Sergiu Lucian Babasan, antreprenor IT: “Si noua ni se pare ciudat ca nu gasim resurse necesare, noi care suntem considerati in special un Sillicon Valley al Europei din punct de vedere al industriei IT nu gasim varianta potrivita sa dam un restart in cee ace priveste domeniul online in ceea ce priveste relatia intre administratia publica centrala si cetatean”.
In urma cu cateva saptamani ANAF si-a exprimat intentia de a-si construe un magazine online. Baietii din Cluj au vazut anuntul si s-au pus la treaba. Si-au oferit gratuit suportul pentru construirea magazinului virtual.
Mircea Serdin si Claudiu Ghioc sunt voluntari intr-o miscare civica si au gandit un proiect pentru a face mai facile informatiile din licitatiile publice. Aplicatia lor, numita harta cheltuirii banilor publici, a fost deja remarcata la guvern si premiata la un concurs European de proiecte, Transparency Camp.
Claudiu Ghioc, voluntar Initiativa Romania: “Aceste date sunt un export din SEAP, sistemul electronic de achizitii publice, care este un sistem dezvoltat in 2007, este destul de vechiut si am vazut ca oameni din exterior analizand strict datele si este un soft destul de prost pentru ca nu valideaza datele. Avem de exemplu suma de bani in campul unde este scris orasul, total amestecate… Noi nu avem acces la anumite metadata, de exemplu cata hartie de A4 s-a vandut intr-o anumita institutie.”
Exemplele pozitive par a fi molipsitoare. Marcel si Simion, doi tineri programatori tot din Cluj au propus gratuit Ministerului Educatiei un soft de management scolar, practic un catalog informatizat.
A fost prezentat in fata unor profesori si, in ciuda inertiei din sistem, Inspectoratul Scolar Bihor a si semnat un protocol pentru a adopta softul scolar.
Marcel Potirnac- dezvoltator platforma IT: “Noi am implementat sistemul asta cu care parintele stie exact pe ce se da banul in scoala orice lucru. De exemplu vine ala cu uniforme sau albume, parintele vede si voteaza, nu povesti cu 50 de lei la diriginti cum se facea pana acuma… Si asta deranjeaza. Nu numai ca scolile nu mai trimit acele rapoarte, inspectoratul poate intra si sa-si extraga singur rapoartele fara sa mai deranjeze pe nimeni”.
La nivel central, intelegerea pentru proiect a fost insa mai putin constructiva. “De la MEC am porimit un raspuns stereotip in care ni se spunea ca e buna directia, ca e buna initiativa, dar ca vom fi anuntati cand se va face licitatia pentru un asemenea soft”, spune Simion Negrea.
Desi au oferit gratis proiectul statului roman, cu tot cu asistenta tehnica si mentenanta s-au izbit de logica functionarului conservator. In schimb, sunt in discutii avansate sa vanda softul scolar in Bulgaria si au inceput tatonarile in Ungaria, Serbia si Polonia.
In Romania a existat o practica a furnizorilor de solutii informatice comandate de statul roman sa nu cedeze codurile sursa, baza programelor pe care le dezvoltau. “Bazele sunt prost facute si sunt incomplete si au fost facute de mantuiala sau cazuri si mai grave in care ministerele nu au acces la propriile baze de date pentru ca codul sursa a ramas la firmele dezvoltatoare”, explica Cristian Ghinea.
Si in alte tari exista discutii contradictorii pe subiectul codului sursa dezvoltat la comanda beneficiarului. Si la nivelul Comisiei Europene s-a exprimat ingrijorarea ca statul roman a devenit "captivul" unor firme care obliga ulterior administratia la contracte de asistenta si mentenanta in conditiile impuse de ei si concurenta reala de pe piata a fost denaturata. Este si cazul softurilor de la APIA sau Casa de Asigurari de Sanatate.
Consiliul Concurentei face acum o analiza la solicitarea Comisiei Europene. Sebastian Ghita spune insa ca e o “gogorita”.
Li-l dam pe tot. Sa se spele cu el pe cap. Nici noi nu mai intelegem ce-am scris in codul ala.Sebastian Ghita
Romania este o tara cu un potential mare in industria IT, dar sufera in continuare din cauza practicilor care au pus in dezechilibru relatia statului cu cetateanul. In lume exista nenumarate exemple cum statul a crescut calitatea vietii in modul in care a abordat rezolvarea problemelor. In Estonia de exemplu, autoritatile au facut din IT un program national inca din 1997. Acolo toate scolile si autoritatile publice sunt legate la internet, ba mai mult, de 12 ani estonienii au posibilitatea de a vota online. La ultimele alegeri, acum doi ani , 24 % dintre votanti si-au exprimat optiunile electorale pe internet intr-un mod sigur si eficient.
Dar nu este nevoie sa ne uitam la tarile baltice, putem sa vedem exemple de luat in seama in Republica Moldova. A fost greu la inceput si in Moldova in schimbarea mentalitatilor, dar odata drumul ales a fost fara intoarcere.
Gabriel Popa a ajuns sa implementeze sistemul de e-guvernare in tara-sora. “In Republica Moldova nu exista sistem informatic fara acceptanta finala cum exista in Romania, de exemplu. In Moldova nu ai sansa prelungirii la infinit a termenelor, dimpotriva la neindeplinirea termenului de livrare , in general contractele sunt reziliate si companiile devin black listed. Ajung pe o lista neagra si nu mai sunt acceptate la licitatie - este cazul Siveco Romania, Teamnet Romania care din pacate au esuat in Moldova in a furniza sisteme asa cum au agreat initial.”
Gabriel Popa i-a exprimat idea de a contribui pro bono la implementrea unei platforme similare in Romania. Statul roman nu a fost foarte receptiv desi a scris atat guvernului Ponta, cat si guvernului Ciolos. A reusit sa-l convinga cu proiectele sale pe ministrul Dragos Paslaru si de doua saptamani activeaza ca director IT la Ministerul Muncii. I-au fost de ajuns sa dea un diagnostic sistemului. “Vazand din interior, din administratia centrala cum stau lucrurile drumul asta se va termina un pic cam tarziu pentru noi, drumul implementari serviciilor publice digitale.”
Si totusi nu exista decat un singur drum, al modernizarii statului. Cozile interminabile, adeverintele fara sens, timpul si nervii cheltuiti in drumuri nesfarsite la administratii trebuie sa inceteze. Este nevoie de un efort de resetare si de o constientizare ca asa, nu se mai poate.