O ancheta realizata de Rares Nastase
Stiti cum se pot obtine in doar cateva luni peisaje selenare, din vai cu ape limpezi de munte, pentru care ne invidiaza o lume intreaga? E suficient sa pui o micro-hidrocentrala, amenajata perfect legal.
Intram astazi in culisele afacerilor din hidroenergie, cu o ancheta despre incredibilul dezastru cu toate actele in regula de pe raurile romanesti. Amenajarea de micro-hidrocentrale in Romania, culmea!, in numele energiei verzi, se dovedeste nu numai un program care a pornit si se desfasoara aberant, dar si cu rezultate care ne pot costa mult, pe noi toti.
Rares Nastase a fost pe apele muntilor si in birourile responsabililor, si a obtinut dovezi care arata cat de grava este situatia in zonele protejate si cat de mult ignora autoritatile acest domeniu. Comori naturale care, odata distruse, nu vor mai trai decat in povestile celor suficient de norocosi ca sa le fi vazut.
Un firicel de apa se naste aproape de creasta versantului si isi croieste drum rapid pornind de la izvor. Debitul accelerat deseneaza albii impresionante printre roci si palcuri de arbori. Se grabeste inversunat spre poalele muntelui, luciul apei repezi desavarseste un peisaj pentru care ne invidiaza o lume intreaga. Doar ca la poale, apa …abia mai ajunge. Asa arata un rau dintr-o arie protejata, doar pentru ca niste baieti destepti au pus pe el baraje care produc curent electric, si sunt lasati sa stranga cat vor robinetul, dupa ce si-au luat toate avizele.
O microhidrocentrala aici, un alt proiect pe doua vai mai incolo, alte 3 in judetul urmator si tot asa, Carpatii au fost acaparati de o invazie a distrugerilor, in numele obtinerii de energie verde. Sunt aprobate in jur de 450 de centrale de mica putere pe mai putin de 350 de rauri si paraie, iar impactul cumulativ al acestor proiecte este ignorat complet. Apele se transforma in paraie si prundisuri.
Cand e secata complet albia, nu moare doar raul ci un intreg ecosistem din jurul sau, pentru ca de reteaua de apa depind padurea si toate vietatile dintr-un areal protejat. Distrugerea sistematica a unui curs de apa este un atentat la siguranta noastra, a tuturor.
Ne ucidem raurile cu apa cristalina si punem in pericol ecosisteme intregi. Fac asta mai toate barajele artificiale din muntii Romaniei, care, pe langa efectele devastatoare, ne-ar putea aduce si amenzi dure de la Uniunea Europeana. Natura a fost distrusa sub ochii institutiilor europene care au declansat procedura de infrigement si ne ameninta cu penalizari de milioane si zeci de milioane de euro, pentru ca autoritatile noastre au gestionat si gestioneaza prost, un domeniu care teoretic ar trebui sa aduca energie curata, nu rauri si parauri secate.
Reprezentantii Comisiei Europene au fost sesizati dupa ce au vazut ca buldoescavatoarele au intrat in raurile romanesti. “Romania, te iubesc!” a prezentat pe larg devastarile din Muntii Fagaras, in 2011.
Comisia Europeana a declansat procedura de infringement si poarta de atunci o corespondenta intensa cu statul roman si practic le arata autoritatilor noastre ca nu si-au facut treaba, pentru a proteja locuri neatinse de mii de ani. Legislatia s-a mai inasprit, insa doar pe hartie, iar proiectele demult avizate continua. Au trecut 5 ani in care autoritatile de mediu si din domeniul apelor demonstreaza ca gospodaresc haotic si aberant acest domeniu si pentru asta risca sa plateasca toti romanii.
Suntem pe raul Secus, in Judetul Mures. Intr-un Sit Natura 2000 din inima Muntilor Calimani-Gurghiu. In zona urca de zor betoniere incarcate, iar sus, aproape de izvor, se toarna temelia unui prag de captare. Se lucreaza intens de asta primavara, iar conductele au fost deja trase pe langa drumul forestier paralel cu raul. 5 kilometri mai jos este aproape gata centrala care va converti forta apei in energie electrica. Despre santierul din mijlocul naturii virgine, am vrut sa-l intrebam pe seful constructorilor.
Seful evita un dialog, dar muncitorii sunt optimisti ca vor termina pana in noiembrie toata lucrarea. I-am intrebat ce experienta au in astfel de santiere, intr-un sit natural, cu specii protejate de pesti, amfibieni, vidra, si pasari. Nu au, ba chiar e prima data cand lucreaza la o Microhidrocentrala.
Patronul e de la Oradea si spune ca lucrarea are toate avizele si respecta toate legile in domeniu, iar santierul are interventii minim invazive in zona. "Este public, avizele sunt luate din 2011, mi-a luat 3 ani sa il autorizez, toate documentatiile…nu am absolut nimic de ascuns”.
Teoretic avea nevoie de un studiu de evaluare adecvata, care sa arate modul in care acest proiect afecteaza mediul,fiind vorba de un SIT Natura 2000. Studiul l-a facut o firma din Targu Mures, care a angajat un biolog. Asa cum reiese din cercetarea la fata locului, biologul a scris negru pe alb ca proiectul are un impact negativ semnificativ in ce priveste pastravul indigen si zglavoaca, pe zona unde unde va functiona microhidrocentrala, si a facut aceste precizari in mai multe randuri, in studiu. A mentionat de asemenea, ca la nici 850 de metri de cursul apei, pe un alt parau, s-a gasit vidra, care isi marcheaza teritorul si urca in cautarea pestilor. Prezenta mamiferului in zona apare si in descrierea sitului si in documentele Agentiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor, fiind specie protejata.
Patronul sustine ca avut nevoie de studiu de evaluare adecvata. Si totusi, un document il contrazice. L-am contactat pe specialistul ihtiolog care a facut cercetare pe raul Secus, omul care a facut mentiunile privind impactul negativ semnificativ in primul document de evaluare. "Ei au decis ca in etapa de incadrare a proiectului nu este nevoie, trebuie intrebati dansii de ce au decis asa. Noi am fost contractati, noi am facut aceasta evaluare”.
In fata documentului emis de Agentia pentru Protectia Mediului, omul sustine ca la mijloc e vorba probabil, de o eroare. "Asta este o chestie destul de tehnica, nu stiu, e inainte de obtinerea avizului de mediu. Nu stiu daca agentia sau custodele mi-a cerut studiul de evaluare adecvata... Nu stiu despre ce e vorba, probabil este o greseala de exprimare, de typing sau ceva!"
Am mers la seful APM Mures, Danut Stefanescu, sa-l intrebam despre posibilitatea unei greseli de expirmare, asa cum sustine patronul. I-am cerut sa ne explice in primul rand, ce este aceasta decizie de incadrare. “Tine loc de acordul de mediu”, spune el.
Sustine ca la luarea deciziei nu s-a mai cerut studiul de evaluare adecvata, cel care arata impactul asupra mediului, pentru ca aceasta evaluare ar fi ajuns la administratorul Parcului Natural, adica la Olocul Silvic Gheorgheni, din judetul Harghita. "Acest studiu nu are impact negativ semnificativ", mai spune Stefanescu
Dar cei de la Agentia de Mediu nu si-au asumat ca nu are impact, ci au preferat sa se pronunte custodele, de aceea nici nu au cerut o evaluare. Patronul a mers la Ocolul Gheorgheni si acesta i-a analizat studiul si i-a dat unda verde pentru proiect.
Seful Ocolului Gheorgheni nu a dorit sa acorde un interviu, dar spune amuzat ca ei nu aveau cum sa forteze Agentia de Mediu, care trebuia sa isi faca treaba si sa ceara orice document necesar. "APM-ul vine si ia in considerare..pur consultativ!"
Responsabilii isi paseaza raspunderea si isi ignora atributiile. Si in tot ping pongul institutional dintre agentie si ocol, investitorul si-a vazut de treaba si construieste.
Fiind vorba de un santier cu impact intr-un sit protejat, putini directori de la mediu si-ar da semnatura pe o avizare de lucrari. Pe Decizia de incadrare de la Secus, adica pe acordul de mediu pentru santier, se poate vedea ca in locul directorului a semnat …o subalterna: sefa de la avizari. Am cerut sa vorbim cu inspectorul in cauza. “Nu o puteti intalni, este in pensie, de vreun an jumatate!", spune directorul
O angajata aflata in pragul pensiei a semnat in 2 locuri si apoi a plecat din institutie. L-am intrebat pe seful APM de ce a semnat si in locul directorului, in 2013, cand a fost emisa decizia. Spune ca era plecat in delegatie.
Intr-adevar e un dosar stufos, din care reiese ca pana la urma exista nu unul ci 2 studii de evaluare adecvata, desi Agentia a admis lucrarea printr-o decizie de incadrare care spune ca nu era nevoie de niciunul. Al doilea studiu a fost facut dupa 3 luni de la primul si a fost intocmit odata cu modificarea proiectului, care a inlocuit o scara de pesti cu un sistem de by-pass, un canal ceva mai accesibil.
Calin Dejeu este la randul sau biolog si unul dintre militantii ecologisti care se lupta de ani buni cu abuzurile de pe raurile de munte. "Pe piata aceasta a studiilor, colegii biologi trebuie sa faca asa cum le cer beneficiarii, daca scrii, scrii odata, nu te mai cheama nimeni…" spune el.
Cei de la APM au concluzionat ca nu e impact la vidra. Alti angajati de la Agentia de Mediu Mures vorbesc totusi despre vidra in zona raului Secus, in situl protejat. Spun ca o sa urce mai putin vidrele, fiindca se imputineaza si pestii.
Ce ii poti imputa unui dezvoltator, caruia i se permite sa se descurce cum stie mai bine, daca autoritatile ii asigura, prin diverse tertipuri, accesul la zone protejate? Agentia de Mediu Mures a spus in primul rand ca nu are nevoie de studiu. El a facut totusi unul, cu care a mers insa la custode, nu la Agentie. Primul studiu nu i-ar fi fost aprobat. I s-a recomandat sa il refaca, si ca prin minune, trei luni mai tarziu, a adus un alt studiu, care contine mentiuni mult mai ponderate, in privinta impactului.
"Problema cea mare este ca se extrage o parte foarte mare din debit…daca dispare o mare parte din apa, asa dispar si speciile de pesti…", spune biologul Calin Dejeu. Patronul sustine ca in proiectul sau exista 12 afluenti care compenseaza 2 afluenti. Dar cine ar trebui sa verifice in viitor ca raul nu va seca dupa aparitia microhidrocentralei si va fi asa cum spune patronul?
Agentia de Mediu verifica dezastrul ecologic prin secare, insa pana acolo Directia Apele Romane, filiala Mures, e cea care trebuie sa vada ca investitorul asigura debitul din acte. Sefii de aici declara ca proiectul va beneficia de monitorizare video, si au stabilit ca centrala poate capta peste 60% din apa, dupa calcule stabilite de la centru, adica de la Bucuresti.
Desi se plange de lipa resureselor, directorul de la Agentia mureseana pentru Protectia Mediului avea si are parghiile pentru a opri orice lucrare care afecteaza natura. Se putea prevala de un aviz privind STRATEGIA ENERGETICA A ROMANIEI PENTRU PERIOADA 2007-2010, aviz aprobat la Ministerul Mediului inca din 2012. Strategie prevede la articolul 9, foarte clar ce interdictii suntin zonele propuse pentru protejarea speciilor de pesti, vidra si rac.
Legea nr. 49/2011 privind regimul ariilor naturale protejate, precizeaza la articolul 28 ca: "Sunt interzise activitatile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci cand aceste activitati au un efect semnificativ.
Danut Stefanescu, directorul APM Mures: "Stati putin, eu inteleg ce scrieti acolo, dar am 50 % din judet Sit Natura 2000. Pai poate nu mai facem…dar nu are un impact negativ. Scrie ca daca se iau masurile alea, nu are impact semnificativ. In noul studiu, nu in acesta."
Ca se distruge un habitat cu pesti si vidre dintr-un sit e un risc, insa de la investitiile in microhidrocentrale se poate ajunge ca fiecare dintre noi, adica toti romanii, sa platim scump pentru modul in care sunt avizate astfel de proiecte. Comisia Europeana ameninta cu o sanctiune de 2 milioane de euro, urmata de cate 300 de mii de euro pentru fiecare zi in care nu se revine la situatia initiala, pe rauri. Riscam asadar sa pierdem sume fabuloase de la bugetul de stat, bani ce pot merge in sanatate, invatamant, din cauza unor astfel de directori si din pricina modului cum a fost gestionata la nivel national problema investitiilor pe ape. Dupa declansarea infringementului autoritatile noastre ar trebui sa sufle si in iaurt, si sa mentina neatinse acele zone protejate care au mai ramas neafectate. Seful APM da vina pe legislatie.
Orice dezvoltator pleaca de la o prezumtie de nevinovatie, atunci cand incepe o constructie. Conform avizarilor, poate folosi conducte mari, si pe ele poate prelua un debit mare, stabilit, atentie, inainte sa se faca evaluarile de impact. Dupa ce microhidrocentrala e gata si produce curent, nu-ti ramane decat sa speri ca raul si habitatele nu sunt distruse.
La proiectele deja finalizate se vad insa efecte dramatice. "Era o apa de, pana aici era, debitul acum zici ca e Sahara aici!”, spune un localnic.
Investitorii isi vad de afaceri, raurile sunt incorsetate si secate, in timp ce Comisia Europeana ne-a transmis in scris ca gestionam haotic acest domeniu si ne batem joc de natura.
Cristian Stoiculescu e doctor in silvicultura si inainte de 1989 facea parte din Consiliul Stiintific al statului, si lucra cu cei din ministere, atunci cand se punea problema unor proiecte in natura. Spune ca Nicolae Ceausescu si-a dorit sa exploatexe la maximum energia furnizata de ape, dar nu s-a atins de cursurile aflate pe crestele muntilor, cum se intampla acum. “Justifica interese mafiote”, sustine el.
In 2013 Comisia Europeana a anuntat autoritatile romane ca a declansat procedura de infrigement impotriva Romaniei, din cauza avizarii haotice a adistrugerilor de pe raurile romanesti. Exista o corespondenta cu statul roman din care reiese ca alesii nostri nu recunosc dezastrul facut de santierele cu avize, si anunta ca legislatia europeana de mediu a fost respectata, desi Comisia a semnalat ca a fost grav incalcata. De exemplu Comisia a precizat clar care sunt proiectele vizate, tocmai pentru a ilustra incalcarile Directivei 2000 pentru mediu. Oficialii europeni scriu ca au fost aprobate in tara noastra 425 de proiecte, din care peste 200 erau incepute la data infrigementului. Autorizarea masiva a microhidrocentralelor pe cursurile de apa montane s-a facut fara ca in prealabil statul roman sa elaboreze programe de monitoriare a starii apelor.
Roxana Pencea, reprezentant ONG mediu: "In mod clar statul roman e foarte slab in a evalua ce se intampla cu raurile de munte…nepregatit…”
Imagini din alte tari arata ca pentru microhidrocentrale se foloseste tubulatura mult mai ingusta, e vorba de conducte cu diametru mult mai mic decat cele folosite la noi. Ne este permis un debit mare, la captare, si pe rauri nu se vede niciun deranj. E drept ca astfel de microhidrocentrale produc mai putina energie electrica, dar nici nu distrug natura.
Comisia a amintit ca trebuie sa existe studii aprofundate, pe care autoritatile si administratorii zonelor protejate sa le faca, si din care sa reiasa in detaliu "parametrii biologici, conditiile de salinitate si de morfologie ale fiecarui rau, "inainte ca un dezvoltator sa ceara sa il exploateze.
In zona raului Secus din Mures abia in 2014, adica la un an dupa avizarea microhidrocentralei si de la scandalul cu infringementul, cei de la Ocolul Silvic Gheorgheni au primit bani de la Ministerul Mediului pentru un studiu general privind inventarierea tuturor habitatelor de la cursurile de apa de munte din zona Muresului Superior. Peste 8 milioane de lei a fost valoarea proiectului si Ocolul a organizat o licitatie. Castigatoare a iesit o firma de la Bucuresti, care are afacerri in domeniul IT. Societatea figureaza ca subcontractor al unei alte companii de succes in domeniul software, societate care a obtinut cel mai important contract pentru sistemul de informatizare de la Casa Nationala de Sanatate, si al carui director a fost arestat preventiv in 2014 intr-un dosar de evaziune fiscala.
Directorul APM Mures spune ca “astea de la Bucuresti se fac. Stiu toata povestea dar nu e treaba noastra…". La licitatie s-a stabilit ca lucrarile de inventariere pot fi subcontractate. Iar cei de la Ocolul Gheorgheni spun ca la adjudecare a contat cifra de afaceri a firmei.
"Numai ei smantanesc… stiu ca e cercetat", spune directorul APM Mures. In timp ce la noi se vorbeste despre…smantanirea banului public, in alte tari se fac studii reale, exista colaborari intre universitatile de profil, care se implica activ si fac cercetare pentru autoritatile de Mediu si pentru cei care gestioneaza apele.
"Astea sunt o prostie, Ceausescu a facut multe…e zero deci!", sustine seful APM, Danut Stefanescu despre microhidrocentrale. Responsabilii recunosc ca interventiile brutale in natura se fac dintr-un interes economic nul!
Nu exista interes economic pentru stat, in castigul de energie electrica, ci un interes privat, al dezvoltatorului. O investitie de 2 milioane de euro intr-o microhidrocentrala cu o singura priza de captare poate fi amortizata in 4 sau 5 ani, insa ulterior, ii poate aduce proprietarului un profit de cateva sute de mii de euro anual. E un castig de pe urma certificatelor verzi, primite de investitor si ulterior tranzactionate pe o piata administrata de stat, in cadrul Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei. Raul tras prin conducte creeaza o presiune in turbina centralei care produce curent din viteza apei care trece prin tubulatura pe o distanta mare, nu din forta caderii, cum se intampla la marile hidrocentrale. Dar statul si-a asumat ca va avea furniza pe piata o cota de certificate verzi, din energie alternativa - hidro, solara si eoliana.
Cristian Stoiculescu e doctor in silvicultura si inainte de 1989 facea parte din Consiliul Stiintific al statului, si lucra cu cei din ministere, atunci cand se punea problema unor proiecte in natura. Spune ca Nicolae Ceausescu si-a dorit sa exploatexe la maximum energia furnizata de ape, dar nu s-a atins de cursurile aflate pe crestele muntilor, cum se intampla acum. “Justifica interese mafiote”, sustine el.
In Romania orice dezvoltator e obligat sa vireze energia electrica produsa in sistemul national, altfel nu beneficiaza de mult ravnitele certificate verzi. Si numarul certificatelor primite depinde de cat produce, si atunci are tot interesul sa traga cat mai multa apa din rau, pe conducte.
Calin Dejeu, biolog: "Debitul de servitute este calculat de Apele Romane, sunt finantati de MHC, nu-I nicio garantie… in acte apare ca are stare ecologica buna."
Agentiile judetene de Mediu sunt subordonate Ministerului Mediului, insa nu si Apele Romane, aflate in… coordonarea aceluiasi Minister. Colaborarea dintre ele nu exista si nu se vede in cazul aprobarilor pentru microhidrocentrale. Singura legatura o reprezinta investitorii, pusi sa-si aranjeze ploile, speculand legi si din domeniul mediului si al apelor. E un context in care ambele institutii ajung sa dicteze distrugerea naturii, pe banii romanilor.
Prezumtie de nevinovatie au avut si investitorii de pe raurile Capra, Buda si Otic, din judetul Arges. Albiile acestor ape erau in plin santier acum 4 ani, iar autoritatile de la mediu si cei din apele romane sustineau ca lucrarile au toate avizele. Au oprit temporar investitia cei de la Garda de Mediu, cand echipa PRO TV le-a prezentat imagini cu utilaje in albiile raurilor.
Silvian Ionescu era seful pe tara al Garzii de Mediu de la acea vreme si a ordonat prefectului sistarea unui proiect in valoare de 12 milioane de euro, facut cu fonduri europene. A vorbit cu prefectul de Arges iar din discutie a reiesit ca sunt interese mari in jurul proiectului si de acea pe plan local, nimeni nu deranja santierul. La doua zile dupa decizia sefului Garzii de Mediu am revenit pe santier, unde lucrarile erau in toi.
Un profesor din Curtea de Arges, Ovidiu Mihut, pasionat de pescuit sportiv a fost cel care a vorbit in 2011 despre dezastrul de pe raurile din Arges. Astazi pe raurile din Arges unde au fost amenajate hidrocentrale albiile sunt mai mult goale, si unde gaseai cursuri repezi, chiar si in perioadele de santier, astazi abia mai vezi cate un firicel timip de apa, in sezonul ploios. Profesorul Ovidiu Mihut a ajuns si la Bruxelles la Comisia Europeana, fiind convocat sa vorbeasca despre abuzurile din zona. Spune ca dupa dezvaluirile facute, a primit multe amenintari.
Cert este ca toti cei care au avut de a face cu proiectul au ajuns sa fie urmariti penal sau condamnati, in alte situatii fara legatura cu proiectele de pe rauri, aspect care te face sa te intrebi in ce conditii s-au derulat investitiile din Arges. Astfel, Valentin Visoiu, unul dintre actionarii firmei investitoare si constructor la proiect a fost arestat si este cercetat pentru coruptie intr-un dosar care vizeaza Autoritatea pentru Restituirea Proprietatilor. Procurorii DNA spun ca era un apropiat al lui Radu Pricop, si el cercetat pentru coruptie, si care este ginerele fostului presedinte al Romaniei, Traian Basescu, in fucntie la vremea avizarilor dubioase din Arges. In tabloul penal intra si CONSTANTIN NICOLESCU, fost presedinte al Consiliului Judetean, institutie care a emis autorizatia de constructie pentru centrale, si care la randul sau a fost condamnat pentru coruptie. Cercetat este in prezent si fostul sef al Apelor Romane, dar si un fost sef general adjunct de la Garda Nationala de Mediu, comisar care a facut un control in 2012 pe aceste rauri si nu a constatat in acte amplasarea conductelor in albia minora a apelor, desi in ea se lucra masiv. Condamnat pentru coruptie a fost si evaluatorul de mediu, cel care a scris ca habitatele de pe rauri nu vor fi afectate.
L-am contactat pe evaluatorul de mediu, care a fost condamnat doar cu suspendare si continua si in prezent sa faca studii pentru dezvoltatori interesati de microhidrocentrale. Sergiu Mihut, specialist studii de impact: "Eu nu vreau sa tin partea microhidrotehnistilor petnru ca s-au facut si abuzuri in mod cert, si sunt cazuri in care au turbinat excesiv si nu a fost cine sa ii verifice, nu ia controlat nimeni si oricine isi intinde mana dupa bani!”
Acelasi evaluator a facut si un studiu pentru habitatele de pe raul Somesul Rece, din Cluj, si unde a precizat ca impactul unei microhidrocentrale e chiar pozitiv. Santierul a inceput in 2013. "E gresit inteles faptul ca siturile Natura 2000 sunt arii strict protejate. Nu, inseamna ca sunt declarate si ne uitam la ele!", spune evaluatorul.
Mihai Vasilescu este cercetator si lector la Universitatea din Cluj, unde preda fizica in domeniul rezonantei magnetice. E pescar pe rauri de munte in timpul liber si membru intr-o asociatie a pescarilor care a dat in judecata Agentia pentru Protectia Mediului Cluj. Procesul civil a oprit temporar santierul. "Ce scria in studiul de impact? Ca nu exista probabil ca nici nu exista specii, un studiu voluminos, facut dupa alte studii. "Studiul arata cumva ca e chiar mai bine daca se face microhidrocentrala!"
Pescarii sportivi au invocat in instanta ca lucrarile au inceput la mai bine de doi ani de la avizare, iar acordul de mediu prevedea clar ca isi pierde valabilitatea, cat timp nu e initiat santierul. Directoarea de la Mediu, Cluj incearca initial sa ne convinga ca actele semnate de APM sunt valabile. Confruntata cu documentul, directoarea afirma ca unele sapaturi au inceput in primii doi ani de la avizare si ne trimite pentru alte intrebari, la Inspectia in Constructii.
Directoarea din APM Cluj sustine ca agentia trebuia sa dea avizul, cati timp un evaluator s-a pronuntat ca exista efecte pozitive pe care le aduce investitia cu baraje, sapaturi si retele subterane.
Calin Dejeu, biolog: “Doar in justitie poti face ceva, cand in mod normal faci o sesizare…tot timpul incearca sa musamalizeze! S-au obisnuit ca desi incalca legea nimeni nu le face nimic si continua cu tupeu din ce in ce mai mare vad."
De mai bine de 5 ani e unda verde la excavatii prin muntii Romaniei. In lipsa unor contraxpertize la evaluari, responsabilii locali aproba ce vor, cum vor. Multi dintre ei stiu ca nu li se intampla nimic, pentru ca au conexiuni la nivel inalt.
Avem proiecte mult supradimensionate fata de potentialul raurilor, iar dupa luarea avizelor, nimeni nu-i mai verifica pe investitori daca ne distrug ori nu apele.
De multe ori, in spatele investitorilor si al celor care evalueaza impactul de mediu se gasesc numere sonore din politica si de la varful institutiilor de avizare si control. E un tablou al intereselor, iar oficialii care ar trebui sa reactioneze imediat in fata unor abuzuri sunt primii care sar sa ne asigure ca nu e nicio problema pe rauri.
Biologul Calin Dejeu da exemplu raul Taia, din judetul Hunedoara, unde functioneaza o microhidrocentrala, dupa ce directorul de la APM a specificat in scris, ca nu afecteaza mediul dintr-un motiv simplu: "Spune ca nu exista ceva care sa incurce”
Georgeta Barabas este sefa de la APM Hunedoara si a fost consilier al fostului Ministru de la Mediu - Rovana Plumb. Au mers impreuna in 2013 pe raurile din Arges, unde mai multe ONG-uri au organizat proteste, in zonele cu santier de pe raurile Capra, Buda,si Otic - caz despre care am relatat pe larg, in 2011, la “Romania, te iubesc”. La discutii reprezentantii statului au luat mereu apararea constructorilor de la proiect.
Iata un scandal care a avut loc anul trecut la Raul Alb, In Hunedoara. Dezvoltatorul, fost politist de frontiera, a fost luat pe capota masinii si accidentat la coloana. El a venit impreuna cu mai multi apropiati sa ceara socoteala unor miliitanti de mediu, care ajunsesera la fata locului sa vada in ce conditii va fi amenajata o microhidrocentrala.
Biologul Calin Dejeu sustine ca incercat si el sa ia legatura cu investitorul inainte de incident, dar a fost oprit de acesta sa ajunga la albia raului. Si in acest caz, dezvoltatorul se prevaleaza de toate avizele. Studiul de evaluare adecvata favorabil baneficiarului a fost intocmit de o doamna inginer din Cluj. Am aflat ca este membru intr-o Asociatie Romana de Mediu, o organizatie profesionala in care activeaza si un fost ministru al Mediului, Sulfina Barbu. Evaluatorul a avut la un moment dat si o functie de conducere in cadrul Asociatiei, fiind printre fondatori, dar sustine ca nu are nicio legatura cu fostul demnitar.
Pe apele de munte sunt multi investitori straini, firme din Italia, Belgia, sau Spania, atrase de piata certificatelor verzi si de usurinta aprobarii lucrarilor. Pe raul Uz, la limita judetelor Bacau si Harghita am gasit un proiect al carui dezvoltator este o asociere cu 3 actionari: patronul unei fabrici de bere din Miercurea Ciuc, un off-shore din Cipru, si …Casa de Pensii a Bisericii Reformate din Cluj Napoca. Ulterior in actionariat a intrat un concern din Ungaria, din domeniul energiei, in care actionar majoritar e … statul maghiar!
Am mers la Cluj sa-i intrebam pe cei de la Biserica Reformata despre asocierea cu off-shore-ul cipriot si implicarea in proiectul de pe raul Uz. "Dar banii din ce se fac? Noi nu trebuie sa facem bani?” spun ei. Oamenii se plang insa ca nu mai este peste in rau.
Sefii de la APM Cluj recunosc ca legea este destul de ambigua si in ce priveste consultarea publica, inainte de inceprea lucrarilor. In norme e prevazuta o singura intalnire, nu o perioada mai lunga de sesiuni si discutii ca in alte tari, si un anunt intr-un ziar, care poate fi si de interes local, cum a fost cel depus la dosarul pentru investitia de pe Somesul Rece. In acest caz a fost organizata o singura intalnire de consultare cu cetatenii, la primaria din zona, unde din 10 participanti inscrisi, 8 erau din partea responsabililor de proiect sau angajati ai primarie, in frunte cu primarul, si toti s-au declarat multumiti de investitie. Sunt si cazuri unde nu a venit nimeni.
Acelasi evaluator clujean a participat insa la o dezbatere publica acerba intr-o comuna din judetul Caras Severin, referitor la un proiect pe raul Nera, aproape de Parcul National Cheile Nerei, o zona promovata intens si turistic. Oamenii s-au opus, desi in studiul sau, specialistul a scris ca nu este un impact major asupra habitatelor. In aceeasi perioada, pe raul Nera cei de la WWF Romania au filmat vidre care isi fac culcus langa apa. Evaluatorul si dezvoltatorii au incercat sa-i convinga pe localnici ca proiectul este benefic pentru zona, insa fara succes.
Iata o situatie filmata in aceasta vara, la niste microhidrocentrale amenajate pe raul Dejani, din Muntii Fagaras, in judetul Brasov. Un ghid montan, membru intr-o asociatie ecologica, vede saptamanal zona si sustine ca sefii lui semnaleaza periodic faptul ca proprietarii trag aproape toata apa si ucid ecosistemul, intr-o zona protejata.
Salvamontistii au filmat in prealabil ca lucrarile s-au facut prin detonari masive cu capse pirotehnice, urmate de escavari in stanci, pentru amenajarea tubulaturii, paralel cu albia raului. Spun ca au mers cu maginile la Agentia pentru Protectia Mediului, insa responsabilii s-au facut ca nu vad ce se intampla sus, in munti, departe de ochii lumii.
Salvamontistii sustin ca albia seaca vertiginos ori de cate ori angajatii firmei umbla la setarile centralei aflata la baza proiectului pentru a capta un debit cat mai mare. Am revenit doua luni mai tarziu, sa vedem cum se prezinta raul in sezonul ploios. E si mai rau.
Am filmat in 2011, chiar in acest loc, pe cand era amenajata microhidrocentrala. Dezvoltatorul Dan Frunza, care are si afaceri in domeniul procesarii lemnului, se lauda pe atunci ca lucrarea respecta legislatia in vigoare face eforturi financiare mari pentru a trage conductele in afara raului, ca sa nu distruga albia.
Am mers la Garda de Mediu Brasov cu imaginile. Seful comisarilor pe judet spune ca stie situatia, dar nu si-a imaginat ca lucrurile stau atat de grav. Proiectul a fost controlat asta primavara si vor continua si in aceasta luna, promite comisarul sef. Spune ca debitul trebuie verificat de cei de la Apele Romane, care au filiala taman la Valcea, si de aceasta filiala apartine raul Dejani.
Albia e secata complet, autoritatile vad despre ce e vorba tardiv si inutil si doar impinse de la spate, cand camera e filmare. Avizele pentru proiect au fost luate de la Agentia de Mediu Brasov pe vremea cand seful institutiei era Ciprian Bancila, in prezent prefectul judetului. L-am cautat pentru explicatii dar ne-a comunicat ca nu poate oferi detalii pentru ca se interneaza in spital, din pricina unei hernii. Sesizat de echipa PROTV despre situatia din munti, a spus ca a ordonat verificari pe teren chiar in acest an.
Prefectul este trimisul Guvernului in teritoriu si poate stopa orice abuz privind calitatea mediului. Mai mult, poate sesiza toate autoritatile competente, inclusiv organele de urmarie penala, atunci cand abaterile sunt considerate infractiuni, cum ar fi distrugerea unei zone protejate. Sotia prefectului figureaza in prezent ca angajat la Agentia pentru Protectia Mediului, are rang de consilier superior, la Biroul privind Calitatea Factorilor de Mediu.
Proiectul din zona Lupsa-Dejani este alaturi de cele de pe raurile din Arges, printre exemplele care au dus la declansarea procedurii de infrigement. Investitia s-a facut cu fonduri europene iar in actionariatul firmei l-am gasit si pe fostul senator Ilie Sarbu,care la vremea autorizarii microhidrocentralei era ministrul al Agriculturii si este socrul fostului premier Victor Ponta. Din declaratie de avere de a Senat rezulta ca Ilie Sarbu avea doar 5% din dividende, si contactat, sustine ca a iesit din actionariat, pentru ca afacerea nu ar fi rentabila.
Am mers la actualul ministru al mediului si am cerut in repetate randuri la minister masuri pentru modificarea legislatiei in vigoare….Am reusit sa ii smulgem ministrului o declaratie, intr-o conferinta de presa in care i-am cerut modificarea legislatiei. A promis ca va intocmi o lista cu rauri pe care se va interzice fara exceptie, amenajarea de captari.
Conform legii ministrul poate interveni in planul national de actiune pentru gospodarirea resurselor de apa, si intra in atributiile sale strategia, inspectia, controlul, iar pentru toate acestea a jurat la investire! Altfel, ministrii vin si trec, problemele pe rauri raman.
I-am informat atat pe premierul Romaniei cat si pe Presedinte despre dezastrul de pe rauri. Le- am trimis copii ale acestui reportaj, si facem un apel public catre Administratia Prezidentiala si cancelaria premierului, pentru a opri distrugerea apelor de munte. Articolul 80 din Constitutia Romaniei precizeaza ca Presedintele "reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice si poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita.”
La randul sau, Premierul conduce activitatea Guvernului si are Ministerul Mediului in subordonare. Primul ministru are propriul corp de control si poate dispune stoparea unor abuzuri, urmata de sesizarea organelor penale. Guvernul poate institui un moratoriu si poate innaspri legislatia privind autorizarea si monitorizarea santierelor de pe rauri.
Ne facem de ras in toata Europa pentru ca nu stim sa gestionam zone protejate pentru care ne invidiaza o lume intreaga. O caracatita a intereselor seaca apele de munte si vin autoritatile europene sa ne traga de maneca pentru ca ne batem joc de natura. Riscam sa platim bani grei pentru un program al carui beneficiu major, este distrugerea sistematica a mediului, desi culmea, a fost conceput in numele protejarii lui. Raspunderea autoritatilor e impartita, si divizata e si vina tuturor celor implicati in acest dezastru national. Cei de la Protectia si Garda de mediu, din Apele Romane, din Prefecturi si Consilii Judetene, custozi ai parcurilor, evaluatori de proiecte, si pana la demnitari care s-au perindat pe la minister, toti se prefac ca protejeaza mediul si incearca sa ne convinga ca nu este nicio problema cu apele.
Un vechi proverb spune ca " Doar cand ultimul pom va muri, ultimul rau va fi otravit si ultimul peste va fi prins, oamenii vor afla ca banii nu se mananca ". In Romania, cand vom taia ultimul copac, vom seca ultimul rau de munte si vom ucide ultimii pesti din el, vom intelege probabil ca microhidroenergia nu tine nici de foame, nici de sete....tine doar de multa coruptie.