Delta Dunarii ar trebui sa fie o adevarata mana cereasca pentru turismul romanesc. Din pacate, nu este asa. Si turistul, dar si cel care face turism trebuie sa invete sa protejeze acest loc.
un reportaj marca 
Tulcea este poarta de intrare in Delta Dunarii. Orice excursie in Delta ar trebui sa porneasca din acest loc si bineinteles de la centrul de informare turistica. Din pacate este vineri, ora 8 si jumatate iar programul este de luni pana vineri de la 8 la 16:00. Din motive obiective acest birou poate fi uneori inchis, scrie pe usa.
Este vineri seara. Inceput de week-end. Din Bucuresti pana in Tulcea faci 4 ore. Pe timpul verii, vapoarele pleaca o singura data pe zi spre Delta. La ora 13:00. Cine ajunge mai tarziu e la mana particularilor care iti cer bani cat pentru un concediu ca sa te duca in Delta: chiar si 1.000 de lei.
Faleza din Tulcea pare incremenita in timp, intr-o atmosfera dezolanta. De zeci de ani aici nu s-a mai facut nimic. Astfaltul e peticit, plin de gropi, si peste tot vezi cladiri parasite si blocuri gri. Un rezultat al incompetentei si nepasarii celor care au condus si conduc acest loc.
Nu ca arata rau. Arata groaznic. Mi s-au pus sume la dispozitie, sume pentru reabilitare.Horia Teodorescu, presedinte CJ Tulcea
Horia Teodorescu (video mai jos) este la al doilea mandat in fruntea consiliului Judetean Tulcea. Spune ca a refuzat bani de la guvern pentru refacerea acestui loc. Vrea sa-i ia din fonduri europene dar pana acum nu a reusit pentru ca faleza are mai multi stapani: Primaria, Consiliul Judetean si APDMP Galati.
Constantin Hogea este primarul Tulcei: “Investitiile pe care ADPM Galati le-a facut in ultimii ani sunt aproape de zero in conditiile in care aceasta institutie incaseaza miliarde de lei in fiecare ani de pe taxele portuare pentru ca ei sunt administratorii cheiului. E o poveste trista”, spune Hogea.
Directorul Administratiei Porturilor Maritime Galati, Luigi Marius Ciubrei, se arata surprins. “Sincer va spun nu numai ca m-a bulversat atitudinea aceasta dar simt si o amaraciune pentru ca dansii declara prin tot felul de articole ca APDMP nu se ocupa de zona Tulcea si nu investeste si in momentul in care vrei sa investesti ti se intoarce spatele."
Ca sa demonstreze ca la Tulcea nu s-a stat cu mainile in san, primarul Hogea mi-a recomamdat sa vizitez "Satul pescaresc", o investitie de un milion de euro, din fonduri europene. Pe un deal, la vreo 10 kilometri de Tulcea, cateva case reprezentative pentru Delta asteapta turistii. 2 paznici si o casiera asteapta si ei. Nu exista niciun ghid, iar pe case scrie doar de unde sunt.
Turistul care paseste aici ar trebui sa inteleaga cum au trait si traiesc oamenii in Delta. Un paznic se ofera sa ne fie ghid. La exterior casele sunt diferite. In interior insa toate sunt la fel: scaune si mese luate din magazin.
Toate casele au o lejeanca, o soba pe care se doarme, un tuci si o lingura. Un dulap si o masa, din PAL. Casele sunt sunt ridicate din chirpici si in mare graba, fara mare atentie la finisaje sau dotari. Locul a fost construit in doar cateva luni in toamna anului trecut si inaugurat in decembrie. Accesul turistilor s-a permis din primavara acestui an. Oamenii insa nu prea se inghesuie. In unele case ferestrele sunt puse doar de forma.
Jos in vale a fost construita o cherhana care teoretic serveste drept sala de conferinte. Au crapat peretii. Chiar peste tot. O suta de scaune stau pline de praf si panze de paianjen. Locul a fost dotat si cu scule de sonorizare. Investitia a fost gandita si cu sali pentru ateliere mestesugaresti. Salile sunt insa neterminate iar podeua se misca peste tot pe unde pasesti. Exista si restaurant, nefinalizat. O combinatie de rigips si pamant amestecat cu balegar. Parte din lemnul folosit la contructie nu e de buna calitate.
Inapoi in primaria Tulcea, beneficiarul investitiei. E luni dimineata si primarul inca nu a venit la munca. In pozele de la inugurarea satului pescaresc apare si prefectul judetului, Marin Badita.
“Am sesizat si eu ca unele obiecte sunt nepotrivite”, spune acesta. “Spre exemplu, lampile de iluminat sunt total inestetice. Si nu corespund realitatilor din satele respective... S-a facut cu bani putini..." (n.r: un milion de euro).
Primarul Hogea nu a mai aparut la lucru asa ca am fost directionati catre cei care au raspuns direct de proiect, directorii departamentelor economic, judic si administratie comunala un proiect in valoare de un milion de euro. Si a inceput o demonstratie despre cum muncesc functionarii din primariile noastre. Aceste doamne (video mai jos) stiau ca in santier lucrarile nu sunt in regula. Dar constructorii le-au explicat ca se rezolva.
Am intrebat cat au costat un lavoar, care sta agatat pe perete in fiecare casa. Timp de mai bine de o ora, angajatele primariei s-au tot uitat prin hartii fara sa poata da un raspuns.
Bogdan Mihalca a fost arhitectul sef al primariei iar Narcis Popescu a condus gospodaria comunala. Ei au supravegheat lucrarile in santier. Si-au dat demisia din primarie.
Sunt deranjati ca nu ne place realizarea lor.
“Scrieti asa: la propunerea ProTV...se scoate tot mobilierul si se lasa... Casele din Delta sunt uniforme, nu e unul mai destept decat celalalt. Toti au la fel.", spune Bogdan Mihalca.
Iar Narcis Popescu sustine ca nu este kitsch, ci doar poate fi imbunatatit. Si asta cu toate ca multe din dotarile din hartii nu se regasesc in sat.
Mihalca si Popescu ridica acum din umeri. Nu mai lucreaza la stat dar poarta in continuare responsabilitatea pentru felul in care aici s-a cheltuit un milion de euro. Aceeasi responsabilitate o are si primarul Hogea. Nimeni pana acum insa nu i-a tras la raspundere.
- Orasul de ruine din inima Deltei -
Doua zile, atat petrec de obicei turistii in Delta. Multi dintre ei vor in acest timp sa vada tot, asa ca barcile circula cu viteza, sperie pasarile, iar la final turistii nu raman cu mare lucru.
Zi si noapte Delta si bratele Dunarii sunt brazdate de barci care umbla in viteza. Mai bine de 60 la suta din banii care vin aici se duc pe transport. O afacere care merge. Poti alege sa calatoresti cu vapoarele mari care pornesc din Tulcea o data pe zi si fac multe ore pe drum sau cu o cursa rapida, un fel de microbuz al apelor, la care trebuie sa iti faci din vreme rezervare. Nu stii insa peste cine dai la carma barcii.
Si astfel de situatii gasesti la tot pasul. Cursa Tulcea-Sulina. Barca sare peste valuri si scartaie din toate incheieturile. Tot drumul carmaciul a vorbit la telefon, a luat comenzi. Si a numarat bani. Nici vorba de bonuri sau chitante pentru banii incasati. Teoretic, capitania portului Tulcea ar trebui sa-i controleze pe acesti oameni. Practic, pe ape, nimeni nu-i sanctioneaza pentru ca in goana dupa bani pun in pericol vietile pasagerilor.
Dupa ce scapi de zgaltaiala si dusul din barca ai parte de un altul din partea proprietarilor de pensiuni. Sulina. La mal ne asteapta un patron de pensiune. Cu maldare de bagaje si echipamente pornim intr-o adevarata aventura. Convenim sa ramanem 3 oameni intr-o camera dubla. Nu apucam sa desfacem bagajele ca apare gazda, care spune ca de fapt camera e ocupata. Cu bagajele in carca si prin soarele amiezii, din nou luam la pas ulitele Sulinei. Gasim 2 camere libere. 100 de lei camera. Gazda isi arata nemultumirea ca stam doar o noapte si nu face nicio afacere cu noi. Nici sotia gazdei nu e multumita. Trebuie din nou sa ne luam talpasita.
In cele din urma un taximetrist ne-a dus la o pensiune cateva strazi mai departe. Este casa lui Vasile Chirilov, directorul Administratie Fluviale, care isi are sediul in Palatul Comisiei Europene a Dunarii de jos. Comisia a functionat aici intre 1856 si 1938 si reprezenta mai multe state europene. Aici veneau vapoare din toata lumea, se facea comert si foarte repede Sulina sfarsitului de secol XIX s-a transformat dintr-un sat amarat intr-un oras cosmopolit.
Palatul este acum monument istoric, dar a ramas o ruina. Chirilov a reparat sala de conferinte. Gest care era sa-l coste. Mai multe autoritati ale statului, care ar fi trebuit sa protejeze si sa repare cladirea, au venit peste el si i-au interzis sa repare. Apoi i-au cerut sa foloseasca doar firme autorizate de Ministerul Culturii, la un pret mult mai mare. De altfel, firme autorizate au muncit aici dar de aproape 10 ani au abandonat lucrarile. Dupa ce au distrus tot parchetul original ca sa bage tevi si au pus un acoperis prin care ploua.
In loc sa repare cladirile monument istoric din oras, autoritatile statului au investit banii aiurea. In 2010 ministerul Dezvoltarii condus la acea vreme de Elena Udrea a investit mai bine de un milion si jumatate de euro in 7 casute de lemn, o toaleta si un podet. In aceste cladiri imprastiate printre boscheti ar fi trebuit sa fie magazine pentru turisti. Mai multe ONG-uri au reclamat la Comisia Europeana ca investitia afecteaza "Volbura de nisip", planta protejata. Comisia a declansat procedura de infringement si totul s-a blocat.
In fiecare zi, Lucian Pamfil, alias capitanul Nemmo, un brasovean stabilit aici, ii scoate pe turisti cu barca in larg. Isi trage sapca pe cap, pune ceva muzica in surdina si-i da drumul. Timp de cateva zeci de minute prin fata ochilor se tot scurg cladiri in ruina.
Un peisaj intins pe kilometri care iti lasa un sentiment ciudat, ca aici nimic nu functioneaza, ca locul a fost sortit pieirii. Uiti insa de tot cand in ajungi la revarsarea Dunarii in mare.
La cateva sute de metri de revarsare a luat nastere cea mai tanara bucata de Romanie. O insula formata de Dunare si populata de mii de pasari. E o comoara pe care natura ne-o ofera noua romanilor. Pentru turisti e o experienta de neuitat.
De cativa ani, Ivan Patzaichin si Teodor Frolu ii ajuta pe oamenii Deltei sa inteleaga valoarea locului in care traiesc, sa se intoarca la traditii si sa practice ecoturism.
"Delta sufera foarte mult pentru ca lumea vrea in 2 zile, o zi sa vada tot. Deci practic nu vede nimic. Dar asa mergand incet, altfel ai contact cu natura. Altfel te primeste natura. Chiar si pasarile.Ivan Patzaichin
I-am ascultat sfatul. Si m-am alaturat unui grup de 20 de turisti sositi in Mila 23 sa faca ecoturism. Asa te apropii de natura nu in zgomotul motorului, ci in liniste. Am primit un caiac. Si am pornit intr-o excursie care avea sa se intinda pe o zi intreaga. Aproape 30 de kilometri pe apa. Mai multe lacuri si canale de o frumusete pe care n-o poti descrie in cuvinte. Trebuie s-o simti, sa fi acolo, sa te bucuri de ea.
Aici te apropii de natura, de pasari, lasi mirosul Deltei sa te invaluie, si esti atat de departe de zgomotul civilizatiei. Mai bine de zece ore am dat la vasle. Seara ne intoarcem pe insula din Mila 23.
Iliuta Goean este proprietarul caiacelor. Si-a facut blog si site unde explica oamenilor ce inseamna Delta. Le vinde ponturi si locuri care trebuie vazute, ii invata cum sa se bucure si sa inteleaga acest loc.
Intr-o alta casa Lucica Buhaev aprinde focul. Este verisoara lui Ivan Patzachin. A ajutat-o sa construiasca un cuptor traditional si un foisor si s-a pus pe treaba. In acesta curte a copilarit Ivan Patzachin.
Problemele sunt multiple si fiecare vrea altceva. Daca intrebi pe cineva ce vrea sa faca pentru a castiga mai bine zice ca mai vrea sa construiasca 2 camere. Ceea ce e gresit. In loc sa faca ceva servicii in care sa tina omul. Problema nu e sa ai mai multi turisti intr-o zi sau o noapte. Ca problema asta e in Delta. Maxim 2 nopti. Daca sta in plus la acel localnic incep sa ramana bani in plus.Ivan Patzaichin
Mancarea e gata. In foisorul de langa malul Dunarii totul are alt gust si alt miros. E gustul locului, care-ti desfata papilele si-ti ameteste mintea. Te face sa-ti doresti ca timpul sa se opreasca in loc si sa iti da sentimentul ca ai descoperit secretul turismului.
Pescarii din Delta sunt izolati, informatia ajunge greu la ei, iar in cazul in care se intampla sunt reticenti la schimbare. Peste nu prea mai este, in timp ce birocratia le face viata un chin.
Viata de pescar incepe cu noaptea in cap: inainte de 3 se da trezirea. Fratii lui Iulca au coliba pe un canal. S-au trezit si au facut deja cafeaua. Deaspra colibei troneaza o cruce lipoveneasca adusa de la manastire. In spate turuie un generator care da curent in becuri si in televizor. Aici stau si iarna si vara. In sat ii asteapta nevestele cu cate doi copii.
Birocratia a ajuns si aici si le complica viata. Dintr-un rucsac, Vali scoate un teanc de hartii. Acte de descarcare, registru de control. Legi si reguli multe au fost date pentru Delta in incercarea de a-i opri pe braconieri. Nu prea au reusit dar le complica viata celor care isi vad de treaba. Tot pestele pe care il prind trebuie sa-l vanda in sat la cherhana, unde de multe ori primesc un pret de nimic. Si daca vor sa ia pestele acasa trebuie sa il treaca intai prin cherhana si sa cumpere de acolo pestele prins chiar de ei.
Conform legii, pentru ca stau intr-o zona izolata, fiecare om are dreptul la 2 kg de peste pe zi. Dar e nevoie de un alt tip de permis de pescuit, familial, pe care ei nu-l pot detine pentru ca sunt pescari autorizati. Spun ca legile se bat cap in cap. Nu vine nimeni sa le explice, toata lumea vine numai in control. Nici turisti nu au voie sa ia in barca, fiindca nu au autorizatie.
Intodeauna Delta a fost mina de aur pentru afaceristi. Asta in detrimentul Deltei si al oamenilor simpli care locuiesc in ea.
I-am vorbit lui Baboianu despre problemele pescarilor. “Credeti ca noi suntem multumiti ca primim salarii de mizerie? Nu. Dar asta e activitatea iar nemultumirea lor de la ce pleaca? De la traiul pe care il au acolo”, spune el.
Lui Baboianu nu-i convine salariul. A fost insa guvernator in mai multe randuri si este platit cat un subsecretar de stat. 6200 de lei pe luna plus sporuri. In Delta traiesc peste 13.000 de oameni dintre care 1.800 sunt pescari. Si peste nu prea mai este. Daca administratia ar fi gandit mai multe programe prin care sa-i ajute pe acesti oameni, sa le deschida mintea, sa-i invete cum sa aceeseze fonduri europene altfel ar fi stat lucrurile.
Intrebat cati bani a luat de la UE din exercitiul financiar 2007-2013, guvernatorul o da din colt in colt. Din ciclul financiar 2007-2013 ARBDD a tras 28 de milioane de euro dar a pierdut tot pe atat pe proiecte pe care nu a reusit sa le duca la bun sfarsit. Unul dintre ele este proiectul foisoarelor de observatie. (Video mai jos)
Foisoarele ar trebui sa fie si ele o atractie pentru turisti. Sunt cateva zeci bune in toata Delta. Localnicii spun ca au fost construite la inceputul anilor ’90. Din pacate de atunci si pana acum nu s-a mai facut nimic pentru ele si toate sunt degradate, e un adevarat pericol sa te sui in ele.
Acum guvernatorul spune ca o sa le taie. Din bani europeni ar fi trebuit sa construiasca altele dar finantarea a fost ratata si aproape 2 milioane de lei vor veni din bugetul de stat pentru construirea a 8 foisoare in toata Delta. Si ratate au fost si finatarile pentru decolmatarea canalelor catre localitatile izolate, amenajarea unor trasee pentru turisti si multe altele.
Pescarii din Delta nu stiu cum sa acceseze fonduri europene. Sunt rupti de lume, se chinuie aici in fiecare zi. Informatia nu ajunge la ei si chiar daca se intampla nu are cine sa le-o explice. Asa ca se zbat de pe o zi pe alta.
Si asta cu toate ca ce se intampla aici este experienta despre care Ivan Patzaichin spune ca o cauta turistul, autenticul locului care ar putea sa fie o mina de aur pentru localnici. Dar acestia nu au voie sa primeasca turisti. Daca o fac, administratia Deltei ii va amenda.
Conditii ar putea sa creeze daca ar accesa fonduri si bani sunt pentru pescari. Dar raman neaccesati iar ei raman aici, izolati, in subzistenta. Si dupa ei ii trag si pe tineri.
In sat nu e liceu, iar Tulcea e departe. Drumul pe apa e scump. Asa ca multi tineri abandoneaza scoala si se condamna la izolare aici.
Unii dintre ei ajung sa ingroase randurile braconierilor. Din nou vorbim de incompetenta autoritatilor, a celor care au condus aceste locuri ani la rand si care mare lucru n-au facut
In birouri, in ARBDD si in ministere, multa vreme s-a lucrat la o strategie de dezvoltare durabila a Deltei. Luni la rand documentul a zacut prin birourile ministerelor. Pe un hol intunecat din sediul Consiliului Judetean, 19 oameni muncesc la ITI, adica investitii teritoriale integrate, un mecanism care ar trebui sa atraga din fonduri europene 1.3 miliarde de euro pentru Delta. Banii sunt la dispozitia Romaniei inca din 2014.
De doi ani aici se lucreaza la identificarea problemelor din Delta. Niciun euro nu s-a accesat pentru ca s-a asteptat strategia de dezvoltare care abia acum a fost aprobata de guvern.
Comunele din zona Deltei care ar trebui sa beneficieze de suma uriasa de bani. Abia in aceasta toamna, comunele si cei interesati pot sa depuna proiectele pentru accesarea fondurilor. Printre cei care vor bani este si primarul din C.A. Rosetti, Ghiocel Pindic. In primul rand, comuna are nevoie de apa. Tot satul Letea se aprovizioneaza de la 2 fantani. Si numai una are apa potabila, 100 de litri de apa din care beau 350 de oameni.
In sat, somajul sare de 70 la suta, populatia este imbatranita, ulitele sunt pustii, multe case se prabusesc abandonate. Si multi dintre tinerii satului isi rateaza vietile in bautura. Scaparea acestui loc ar trebui sa fie turismul.
In fiecare zi, barcile aduc in sat sute de turisti sa vada padurea Letea, o minune a naturii, cea mai nordica padure subtropicala din Europa, cu arbori seculari, plante agatatoare si dune de nisip. Localnicii si-au cumparat masini, le-au modificat si-i plimba pe turisti. Din pacate, si aici sunt numeroase restrictii.
Sefii de la Tulcea deschid si inchid padurea atunci cand au chef, fara sa se gandesca la acesti oameni. Acum sunt deschise pentru vizitare doua trasee, pe care tot localnicii le-au amenajat cum s-au priceput mai bine.
Traseul principal prin padure are o suta si ceva de metri. Odata strabatut nu ai voie sa pasesti pe dunele de nisip. Aici, au fost proiecte pe fonduri europene pentru contruirea unor pasarele. Dar finantarile au fost ratate.
NU E VOIE a ajuns sa fie cuvant de ordine pentru oamenii Deltei. Au existat proiecte prin care studentii de la facultatile de specialitate sa vina aici sa le vorbeasca turistilor. Nu s-au aplicat. Oamenii bat sute kilometri pentru a ajunge aici, dau pe transport sume exagerate si odata ajunsi se pozeaza si pleaca fara sa priceapa mare lucru.
- Din povestile copilariei. Aici le-am intalnit pe surorile Giovanovici -
Bunicul a fost sarb. S-a stabilit aici in cautarea de plante medicinale. De zeci de ani asta fac si ele. In ultimii ani au observat insa ca plantele s-au modificat. Sunt in pericol. Pentru ca autoritatile nu au curatat canalele, panza freatica cu apa sarata s-a ridicat.
Deocamdata nimeni nu face nimic. Fondurile europene inca stau nefolosite iar oamenii Deltei se chinuie intre ape.
In goana lor, barcile cu turisti sperie pasarile, pescarii si mai ales braconierii o secatuiesc de pesti, iar autoritatile o ignora. Noi romanii, trebuie sa intelegem ca salvarea acestui loc e de datoria noastra, a tuturor.
Reporter: Alex Dima, ProTV
Vezi toate anchetele pe: RomaniaTeIubesc.stirileprotv.ro