Romania Blestemata

Un reportaj "Romania, Te Iubesc", realizat de Alex Dima

Scoala care de 10 ani nu este gata

Fastaci este satul care va intra cu siguranta in manualele de istorie atunci cand se va vorbi despre educatia acestei natii. Acolo, de mai bine de 10 ani, se lucreaza la reconstruirea unei scoli.

O clasa intr-o scoala in Romania lui 2016. Un copil stramba cu un bolovan cuiele care-i intra in picioare atunci cand sta in banca. Banca e legata cu sarma. Si asa este tot mobilierul. Scaunele sunt rupte, multe fara spatar. Bancile, scrijelite si murdare sunt inghesuite una in alta, iar loc pentru copii nu mai este.

O usa cu "geamuri de tabla" desparte clasa de ceea ce ar trebui sa fie biblioteca scolii. Toata aceasta imagine desprinsa parca dintr-un alt secol se intampla in Romania zilelor noastre intr-un sat uitat de lume intre dealurile Vaslului. La Fastaci. Intr-un perete o gaura neagra arata locul pe unde ar trebui sa intre hornul de la soba. Soba deocamdata zace intr-o gaura in pamant care serveste drept magazie.

Acum, la inceput de an scolar, copiii au primit un cadou. Inca o toaleta in curte. 50 si ceva de copii invata in acesta cladire care sta sa cada. Nimeni nu-si aduce aminte cand a fost construita. Pana acum cativa ani aici a fost ocolul silvic. Acum scoala plateste chirie silvicultorilor pentru a-i lasa pe copii sa invete aici.

Iarna prin usi si ferestre zapada intra peste copii. La o aruncatura de bat de acest loc, pe un varf de deal, cu usile zavorate, zace abandonata cladirea in care ar trebui sa invete copiii din sat. Din cand in cand pustii vin aici si se uita cu jind la bancile care stau acoperite in folie in timp ce ei isi rup hainele in mobilierul din ocolul silvic.

Comedia investitiilor invizibile de €

LEGENDA INFOGRAFIC: click pe sageata din dreapta pentru a parcurge timeline-ul. Pentru mobil, swipe de la dreapta la stanga

"Va fi una dintre cele mai moderne scoli din tara"

O firma de constructii fusese angajata in 2006 sa repare scoala. 14 miliarde lei vechi, mai bine de 400 de mii de euro la acea vreme, erau deja cheltuite pe ruinele din Fastaci. Vasile Aporcaritei, la acel moment viceprimar, declara ca intai s-a facut o consolidare de 10,6 miliarde, apoi o extindere de peste 13 miliarde. Constructorul, Constantin Puscasu spunea cu mana pe inima ca este in grafic si lucrarea e sub control. "Cand va fi gata va fi una dintre cele mai moderne scoli de la noi din tara...”, spunea el. Pentru oamenii locului, lucrurile erau clare: totul era facut de o firma-fantoma.

In 2007, la inceputul iernii m-am intors la pustii din Fastaci. Pe santier de saptamani bune nu mai era picior de muncitor. In clasa temperatura era la limita inghetului. Cu problemele trecute pe hartie i-am ajutat pe copii sa-si spuna pasurile in fata mai marilor tarii de la acea vreme. Si demersul copiilor nu a fost in zadar. Pe 22 decembrie 2007, ulita din fata scolii s-a transformat in parcare oficiala. Parlamentari si ministri au venit la Fastaci.

Luati la intrebari, edilii locali au gasit repede explicatii pentru modul in s-au risipit banii. “La constructii aicea ne-am impotmolit, nu ne pricepem, cat ne-am priceput, am facut”, spunea fostul primar, Vasile Banu.

Alte 14 miliarde de lei vechi au fost destinate pentru scoala de la Fastaci in bugetul anului 2008. Urma ca in primavara sa se organizeze o noua licitatie, sa fie angajata o alta firma si scoala sa fie terminata in vara lui 2008.

Iarna prin usi si ferestre zapada intra peste copii. La o aruncatura de bat de acest loc, pe un varf de deal, cu usile zavorate, zace abandonata cladirea in care ar trebui sa invete copiii din sat. Din cand in cand pustii vin aici si se uita cu jind la bancile care stau acoperite in folie in timp ce ei isi rup hainele in mobilierul din ocolul silvic.

Unde s-au pierdut 5 miliarde lei

Ne-am intors la Fastaci pe 15 septembrie 2008. In fata scolii, agitatie mare. Poarta era zavorata. Viceprimarul Aporcaritei ajunsese intre timp primar. In vara lui 2008, lucrarile au fost continuate de aceeasi firma de constructii in acelasi ritm. Peretii erau acoperiti cu un strat de ciment. Pe copii i-am regasit, la dechiderea anului scolar 2008, in curtea ocolului silvic din sat. Asistau la infaptuirea unei minuni. Ocolul era transformat in scoala.

In incaperile inguste si scorojite ale oculului copiii stateau inghesuiti, cate doi sau trei la o banca. Si dispensarul din sat servea drept scoala. Soba tinea loc de catedra. Intr-o camera alaturata, o clasa intreaga statea inghesuita ca intr-o sala de asteptare. De fapt, chiar sala de asteptare a dispensarului. Toti copiii in jurul unei singure banci.

Neregulile din Fastaci au fost reclamate la acea vreme de primarul Aporcaritei la Politie si o expertiza a aratat ca din cele 14 miliarde de lei cheltuite doar 5 se regaseau in scoala. Patronul firmei de constructii avea insa alte date si variante despre situatia din Fastaci. “Aporcaritei cand era viceprimar a venit la mine si mi-a spus sa-I cumpar tot lemnul pentru toate scolile pe care le fac in judet si scoala de la Fastaci”. Acuzatii negate, desigur, de Aporcaritei.

Pe hartie, aparea ca la Fastaci exista si gazon in fata scolii. Lucrarile erau suspendate in toamna lui 2008 din lipsa de fonduri. Banii promisi in iarna de mai marii tarii s-au pierdut pe traseu pentru ca scoala nu avea contabil care sa se ocupe de problema iar la sfarsitul lui 2008, pentru ca nu au fost cheltuiti s-au intors in bugetul statului. Constructorul si primaria s-au dat in judecata iar lucrarile au fost blocate.

"Homeschooling" in Vaslui

Scoala din Fastaci era gandita sa fie una de arte si meserii. 150 de elevi ar fi putut sa invete acolo. Dar scoala a ramas neterminata iar multi dintre tineri raman pironiti in acel loc si stau la mila primariei.

Ne-am intors in aceeasi clasa din Fastaci in care acum cativa ani ploua iar dupa reparatii se cojea varul. In toamna lui 2016, pe tavan au aparut plafoane si becuri, in rest nu s-a intamplat nimic.

In toamna lui 2008, Stefan a plecat la studii in capitala. Anul trecut l-am adus si pe el sa vada scoala. A crescut. E barbat in toata firea. Se uita neputincios la peretii neterminati. “Nu s-a dat deloc inainte. Nu pot sa imi explic. Sunt pe undeva niste indivizi care nu vor sa avanseze cu nimic. Mi se pare iesit din comun. Adica nu pot sa imi explic.”

Nicusor era plecat de mult in Spania. In primara acestui an Stefan s-a mutat in Anglia si nu vrea sa mai auda de acest loc. Hristache Sima a preluat sefia primariei in 2012. Anul trecut reusise sa ajunga la o intelegere cu constructorul, acelasi Constantin Puscasu, cel care poarta principala vina pentru situatia din Fastaci. Lucrarile erau anemic reluate, dar cu pretentii ca ar fi inaintea graficului.

Graficul arata insa ca inca din 2008 aceasta scoala trebuie sa fie gata. Termenele au tot fost amanate. Ultimul era stabilit pentru ianuarie 2016. Dar n-au mai fost bani, constructorul a intrat din nou in conflict cu primaria si lucrarile au fost blocate la inceputul acestei veri. Si asa au ramas.

Au fost aduse bancile. S-a dat un strat de var. Cu toate ca in santier e pustiu, edilul spune ca lucrarile nu sunt blocate. “Nu s-a blocat. Blocat este faptul ca nu avem bani sa finalizam.”

Masuratori, verificari, datorii, amanari

Primarul ii cere acum constructorului sa faca impreuna masuratori pe tot ce s-a realizat in scoala, sa traga linie si sa calculeze pentru a sti clar cat mai e de plata. Spune ca verifiarea “se face in urmatoarea saptamana. Urmatoarele saptamani. Iau de la capat sa verific toate aceste situatii.”

In acest loc, de-a lungul anilor s-au facut masuratori peste masuratori si multe anchete. Dar nimeni nu a fost gasit vinovat. Acum urmeaza alta masuratoare. Primaria are in acest moment datorii catre constructor dar nu are de unde sa plateasca. Primarul Sima a cerut in aceasta vara guvernului 2 milioane 8 sute de mii de lei pentru a plati datoriile si pentru a finaliza lucrarile. In solicitarea primariei se arata ca atunci cand va fi gata, valoare toatala a investitiilor facute de statul roman la Fastaci va fi de 6 milioane 480 de lei, adica 1 milion si jumatate de euro va costa aceasta cladire, care nu a fost construita de la zero.

“Nu le-au platit, domnule. Sa imi dea banii pe ele. Eu le pot da si maine. Dar sa imi dea banii pe ele”, raspunde constructorul.

Puscasu sustine ca multi bani s-au pierdut in lucrari deteriorate de-a lungul timpului. Peste o suta de mii de euro. Lucrari care daca erau insa de buna calitate ar fi trebuit sa dureze. Dar au fost prost executate chiar de oamenii lui.

In spatele scolii, printre maldarele de gunoaie contructorul vorbeste despre cat de minunat va arata locul asta in ziua in care va fi gata. E acelasi discurs ca de fiecare data cand l-am intalnit. Timp de 9 ani. Timp in care a luat de aici un million de euro. Si mai are de luat inca 5 sute de mii de euro. Curtea scolii a ajuns groapa de gunoi a satului.

Ani la rand am mers peste toate autoritatile care puteau sa faca ceva pentru acest loc. Am luat copiii de aici si i-am dus la Bucuresti, am adus aici parlamentari si ministri. Au venit bani, dar nimic. Pare un loc blestemat. Ce se intampla la Fastaci este o oglinda in care vedem clar felul in care noi romanii in secolul 21 am tratat si tratam invatamantul romanesc. Educatia este sansa acestei tari. O sansa de care ne batem joc.

Am mers inca o data in fata celor care ar putea sa miste lucrurile la Fastaci. La inspectoratul de invatamant, Inspectorul general Gabriela Placinta ridica neputincioasa din umeri. Am batut si la usa prefectului, cel care ar trebui sa-i traga de maneca pe primar si pe constructor sa se apuce de treaba. E in fisa postului, este reprezentantul guvernului in teritoriu.

Daniel Olteanu, prefectul de Vaslui, spune: “Ce as putea eu sa va spun? Va spun punctul meu de vedere despre Fastaci: legislatia prea permisiva, incompetenta si reaua credinta a celor implicati in acest proiect au adus scoala in situatia asta.”

Vorbe grele dar neurmate de fapte, vorbe de politician. In fata noastra a sunat la primaria din Fastaci. Prefectul este cel care poate verifica activitatea primarului si daca descopera incompetentele sau reaua credita despre care vorbeste sa-l traga la raspundere.

Acum, constructorul a redeschis in instanta un proces cu primaria prin care isi cere banii. Puscasu sustine ca primarul nu-i da autorizatie pentru reinceperea lucrarilor. La randul sau, primarul spune ca Puscasu nu aduce dovezi clare prentru materialele folosite in scoala. Am reusit cu greu sa-i pun la aceeasi masa. Si timp de aproape 2 ore am asistat la un spectacol tragi-comic.

Batalia orgoliilor care ii chinuie pe copii de 10 ani

In ultimul an, pentru ca legislatia s-a schimbat, s-a schimbat si denumirea scolii din Fastaci din “Scoala de Arte si Meserii” in “Scoala gimnaziala Cezar Botez”. Asta a facut ca tot proiectul sa fie schimbat pentru ca noua denumire a scolii sa apara in acte. In total, 35 de mii de lei a costat aceasta modificare. Din nou, alte acte pe care cei doi nu au fost in stare sa le semneze.

O batalie a orgoliilor care se duce pe multi bani ai statului: un milion si jumatate de euro. Primarul si constructorul sunt vinovati pentru situatia din Fastaci. Se acuza reciproc. In timp ce ei se cearta, copiii din ocolul silvic si din dispensar se chinuie de 10 ani. Acum, in cele 2 cladiri darapanate invata 68 de copii.

Pe peretii crapati ai cladirii atarna si portretul lui Marin Preda. Doar tablourile au fost salvate din scoala mare. In rest, toate laboratoarele si dotarile au fost distruse. Iar bancile sunt pline de cuie in care elevii se agata.

Directorea scolii, Irina Danila, nu ne-a permis sa-i filma pe copii la ore, sa vedem conditiile in care invata, conditii pentru care ar trebui sa se lupte. Si la ea este acest lucru in fisa postului. “Facem si noi ce putem. Reconditionam. Facem ce putem. Cred ca se poate face mai mult”, spune ea.

In spatele scolii, printre maldarele de gunoaie contructorul vorbeste despre cat de minunat va arata locul asta in ziua in care va fi gata. E acelasi discurs ca de fiecare data cand l-am intalnit. Timp de 9 ani. Timp in care a luat de aici un milion de euro. Si mai are de luat inca 5 sute de mii de euro. Curtea scolii a ajuns groapa de gunoi a satului.

Sustine ca primaria ar trebui sa cumpere bancile pentru copii si ca facut adrese in acest sens. In realitate insa, adrese catre primarie nu s-au facut. “Daca domnisoara director nu mi-a sesizat ca nu pot sta copiii acolo in bancile respective. Bineinteles ca le-am vazut si noi. Sunt scaune fara spatar”, spune primarul.

In timp ce pentru copii nu au fost bani pentru cateva scanduri care ar putea sa-i ajute sa stea mai comod la ore, pentru sateni, acum in an electoral, au fost cumparate 35 de bancute. Deocamdata stau insirate in fata primariei in asteptarea campaniei electorale.

Fascaiul e un sat sarac, oamenii sunt amarati. Multi dintre ei traiesc doar din ajutoarele sociale primite de la stat prin primarie. 7 sute de mii de lei ajung in fiecare an aici sub forma de ajutor. Asta ii tine pe oameni pironiti in acest loc si ii incurajeaza sa nu faca nimic, sa isi inece vietile in alcool si sa nu-i intereseze ce se intampla. Pe ulitele satului copiii cara sticlele cu bautura pentru adulti.

Dolanescu are 4 copii. Nu-i trimite la scoala. El nu munceste. Cel mai mare copil are 9 ani, dar nu e la scoala pentru ca nu are certificat de nastere. Si asta fiindca mama copilului nu stie unde s-a nascut.

Si astfel de cazuri sunt multe in tot satul. Oamenii traiesc din banii statului. In total 160 de familii stau la mila primariei pentru ajutoarele sociale.

Este si cazul lui Dodo Cristian. Fiica sa trebuia sa fie clasa a X-a . A abandonat scoala. “Nu sunt bani, nu e putere. Acasa sta, asta e soarta. Asta e...timpurile. nu am putere, nu am bani, nu am serviciu...”, spune el.

Scoala din Fastaci era gandita sa fie una de meserii. Copiii sa invete aici 10 clase, sa invete o meserie. Nu a fost sa fie si multi dintre cei care termina 8 clase nu merg mai departe. Isi ingroapa vietile intre aceste dealuri. In fata scolii pentru clasele mici, canta fanfara. Este singurul lucru care se intampla pentru acesti copii. Un profesor se tine de capul lor sa-i invete muzica. Aproape toti au terminat scoala si stau acasa. Ca o ironie amara pe un perete sta scris ca scoala te face om.

Pe Andrei l-am regasit in curtea casei. Canta la trompeta iar tatal, vizibil afectat de recolta proaspata din vie il acompaniaza. Andrei nu mai merge la scoala. Mai are o sora geamana care deja s-a maritat si a plecat de acasa.

Cu tatal greu te poti intelege. O gramada de sticle de bere in fundul curtii si un cazan de tuica stau dovada preocuparilor de aici. Andrei este acum stalpul familie si alerga dintr-un loc in altul pe camp. Ar vrea sa mearga mai departe dar nu se poate. Daca scoala din sat ar fost gata ar fi putut sa invete aici o meserie, sa aiba un viitor.

In primarie, scandalul dintre constructor si angajatii primariei merge mai departe. Asta se intampa aici de multi ani. Si nicio autoritate a statului nu fost pana acum in stare sa-i faca pe acesti oameni sa se inteleaga, sa-si faca treaba. In cele din urma, de voie de nevoie in fata camerei de filmat constructorul si primarul au ajuns la o intelegere. Au semnat noi acte au stabilit termene si teoretic au iesit din blocaj. De acesti doi oameni depinde soarta scolii din fastaci si mai ales soarta zecilor de copiii din sat. Urmeaza ca primarul sa ceara bani guvernului iar constructorul sa munceasca.

Era 16 septembrie 2016. Urma ca in zile urmatoare constructorul sa se prezinte cu alte acte la primarie. Sa primeasca aprobarile, sa se apuce de treaba. Dar nu s-a intamplat. Copiii invata in aceleasi conditii iar scoala ramane cu lacatul pe ea.

Vezi video integral "Romania blestemata"