De ce conteaza alegerile europarlamentare?
De rezultatul lor depinde si numirea presedintelui Comisiei Europene, iar viitorul Parlament va avea mai multe puteri in comparatie cu precedentul.
Ce se schimba in 2014?
Va fi primul Parlament European ales dupa regulile Tratatului de la Lisabona. Alegatorii europeni au sansa, la acest scrutin, sa influenteze viitoarea orientare politica a Uniunii Europene, cu ajutorul celor 751 de deputati din Parlamentul European. Acesti deputati le vor reprezenta interesele in urmatorii cinci ani.
Cand au loc alegerile in Romania?
Fiecare stat membru are propriile legi electorale si fiecare a decis data la care cetatenii sai se prezinta la vot, insa doar in perioada 22 - 25 mai. In Romania, evenimentul are loc la 25 mai 2014, cand sunt alesi 32 de reprezentanti in Parlamentul European, cu unul mai putin fata de legislatura 2009-2014. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anuntate in seara zilei de duminica, 25 mai, si vor fi publice in categoria Europarlamentare 2014, de pe site-ul www.stirileprotv.ro
Legile adoptate in Parlamentul European au un impact direct asupra Romaniei, in calitate de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
De la 1 iulie 2014, accesul la internet pentru cei care merg in vacanta intr-o tara din UE va fi cu 60% mai ieftin. Partea si mai frumoasa este ca, de anul viitor, tarifele vor fi la fel ca acasa, dupa ce Parlamentul European a votat in favoarea eliminarii roaming-ului in toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Numai in primul trimestru al anului trecut, romanii care au folosit serviciul de internet pe mobil in strainatate au platit peste doua milioane de euro. De la 1 iulie, pentru acelasi trafic, vom da numai un milion de euro, iar peste doi ani dispar tarifele suplimentare.
Curtea Europeana de Justitie a hotarat ca providerii de internet pot bloca accesul la site-urile de torrente. In conditiile unei tari cu o rata a pirateriei extrem de ridicata, asa cum este Romania, o asemenea prevedere poate schimba regulile jocului.
Micii romanesti aproape ca au fost interzisi de Uniunea Europeana, din cauza bicarbonatului de sodiu din compozitia acestora. Acest aditiv ar putea masca un gust sau miros urat. Dupa ce romanii au stat cu sufletul la gura, tara noastra dar si alte tari cu o bucatarie asemanatoare au primit o derogare in cazul acestor produse traditionale.
Din cei 33 de europarlamentari romani, 22 se regasesc pe listele pentru europarlamentarele din 25 mai, la care se adauga Laszlo Tokes, care va candida, pentru un al treilea mandat din partea formatiunii Fidesz, din Ungaria. Listele partidelor romanesti pentru europarlamentare sunt dominate de actuali europarlamentari, la care se adauga fosti ministri, parlamentari sau alti oficiali - numele noi pe locurile eligibile fiind o raritate.
Din cei 11 europarlamentari din legislatura 2009-2014, PSD a pastrat 6 nume pe lista comuna cu UNPR si PC: Corina Cretu, Catalin Ivan, Daciana Sarbu, Ioan-Mircea Pascu, Victor Bostinaru si Claudiu Ciprian Tanasescu. PSD mizeaza pe 13 locuri eligibile in PE, locurile 14 si 15 fiind cu semnul intrebarii. In afara de europarlamentari, pe locurile eligibile ale PSD-UNPR-PC se afla trei fosti ministri (Ecaterina Andronescu, Dan Nica si Maria Grapini), senatorul Damian Draghici si Sorin Moisa, adjunctul sefului de cabinet al comisarului european pentru Agricultura.
Dupa ce in 2009-2014 a avut 11 europarlamentari, PDL spera sa obtina, dupa scrutinul din mai, 5-6 mandate. Democrat-liberalii mizeaza pe europarlamentarii cu experienta, astfel ca pe primele locuri pe lista se afla Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu si Marian-Jean Marinescu. Cei patru eurodeputati sunt urmati de presedintele PDL Cluj, Daniel Buda, si de consilierul parlamentar Orest Onofrei.
Si PNL, care ar putea obtine 7 mandate, merge pe mana europarlamentarilor, actuali sau fosti. Lista este deschisa de eurodeputata Norica Nicolai, urmata de Adina Valean, Ramona Manescu (care a parasit PE anul trecut pentru a prelua portofoliul de la Transporturi), Cristian Busoi (si el fost europarlamentar, inainte de a fi numit in fruntea CNAS, in 2013), Renate Weber si Eduard Hellvig.
Doi europarlamentari care in 2009 au fost pe lista PDL candideaza din nou, dar din partea altor partide: Sebastian Bodu, pe pozitia a doua la PNTCD, si Cristian Preda, care deschide lista noii formatiuni PMP. Cele doua formatiuni si-au propus sa atinga pragul de 5%, ceea ce le-ar permite sa trimita doi reprezentanti in PE. Pe primele doua locuri ale listei UDMR se afla europarlamentarii Iuliu Winkler si Csaba Sogor. Corneliu Vadim Tudor va candida si el pentru un nou mandat pe listele PRM, dupa ce, initial, Biroul Electoral Central i-a respins candidatura. Dupa ce a candidat din partea Romaniei de doua ori, in 2007 ca independent, iar in 2009 pe lista UDMR, Laszlo Tokes ocupa acum pozitia a treia pe listele aliantei Fidesz-KDNP din Ungaria.
In afara de partidele politice care au europarlamentari in prezent, s-au mai inscris pentru scrutinul din mai Alianta Nationala a Agricultorilor, Partidul Dreptatii Sociale, Noua Republica, Partidul Verde, Forta Civica, Partidul Ecologist Roman, Partidul Alternativa Socialista si Partidul Poporului Dan Diaconescu.
Pe langa candidatii aflati pe liste de partid, la euroalegeri se vor prezenta si 8 candidati independenti: Mircea Diaconu, Corina Ungureanu, Danut Liga, Pericle Iulian Capsali, Paul Purea, Peter Costea, Constantin Filip Titian si Valentin Daeanu.
LISTA completa a candidatilor la scrutinul din 25 mai 2014 o gasiti in sectiunea speciala ALEGERI EUROPARLAMENTARE de pe www.stirileprotv.ro
Interesul politicienilor romani pentru Parlamentul European e justificat, daca ne gandim ca un asemenea post le aduce in 4 ani de mandat 300.000 de euro doar din salarii. Suma se apropie de un milion de euro, daca luam in calcul si banii alocati pentru deplasari si sedinte. In plus, cine a fost europarlamentar va primi la batranete o pensie care depaseste 4.000 de euro.
Alesii europeni primesc, de asemenea, sume consistente pentru a-si intretine birourile de la Bruxelles si pentru activitatea lor parlamentara, plus 21.000 de euro lunar pentru consilieri.
"Miza alegerilor europene: intr-un mandat poti strange UN MILION de euro"
Europarlamentarii beneficiaza, pe langa salariul de peste 6.000 de euro, de mai multe indemnizatii (pentru cheltuieli generale, indemnizatii de sedere, indemnizatii anuale de calatorie), de rambursarea cheltuielilor de deplasare, precum si de circa 20.000 de euro lunar pentru angajarea asistentilor.
Cititi aici mai multe detalii despre calculul facut de StirileProTV despre veniturile alesilor europeni.
Comentand listele formatiunilor din Romania, EUobserver nota, la 10 martie, ca scandalurile de coruptie, nepotism si clientelism din jurul eurocandidatilor vor contribui la o prezenta scazuta la vot. Publicatia observa ca pe liste se afla Daciana Sarbu, sotia premierului Victor Ponta, Adina Valean, sotia presedintelui PNL, Crin Antonescu, si Ramona Manescu, sotia primarului liberal al Sectorului 6, Rares Manescu.
In 2009, prezenta la vot a fost de 27,4%, romanii fiind depasiti la rata de absenteism doar de Slovacia (19,6%), Lituania (20,9%) si Polonia (24,5%), in timp ce media europeana a fost de 43%.
De la aderarea Croatiei la Uniunea Europeana, in iulie 2013, Parlamentul European numara 766 de eurodeputati. Dupa aceste alegeri, numarul europarlamentarilor va fi redus la 751. Acestia vor reprezenta peste 500 de milioane de cetateni din 28 de state membre. Locurile in Parlament sunt repartizate statelor in baza tratatelor UE, respectand principiul "proportionalitatii degresive" - adica tarile cu o populatie mai mica primesc mai putine locuri, dar nu atat de putine cum ar fi primit in cazul unui raport strict proportional
Cele mai multe mandate in P.E. le va avea Germania, 96, urmata de Franta, cu 74, Italia si Marea Britanie, cu cate 73, Spania, cu 54, Polonia, cu 51, si Romania, cu 32. Cei mai putini europarlamentari vor avea Cipru, Estonia, Luxemburg si Malta, cate 6, Slovenia si Letonia - cate 8, Croatia, Irlanda si Lituania - cate 11.
Chiar daca sondajele nationale si eurobarometrele estimeaza o participare scazuta, alegerile din mai 2014 sunt cele mai importante de pana acum, deoarece vor fi primele desfasurate dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in 2009, care a dat puteri noi Parlamentului European. Tratatul de la Lisabona acorda Parlamentului European competente sporite la nivel legislativ, acesta avand putere de decizie in aproape toate dosarele legislative. Procedura de codecizie a Parlamentului si Consiliului a fost extinsa cu peste 40 de domenii, incluzand agricultura, imigrarea legala si fondurile structurale. Totodata, Parlamentul European are ultimul cuvant asupra bugetului comunitar.
O alta noutate majora introdusa de Tratat este ca, pentru prima data, nominalizarea de catre statele membre a presedintelui Comisiei Europene (care ii va succeda in functie lui José Manuel Barroso, in toamna anului 2014) va trebui sa tina seama de rezultatul alegerilor europene. Candidatul la aceasta functie va trebui aprobat de noul Parlament, ceea ce inseamna ca alegatorii vor avea un cuvant mai important de spus in privinta celui care va conduce viitoarea Comisie.
Din cele 13 partide politice europene, cinci au nominalizat un candidat care sa ii succeada lui José Manuel Barroso. PPE l-a nominalizat pe Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului si fost presedinte al Eurogrup, candidatul PSE este Martin Schulz, actualul presedinte al Parlamentului European, ALDE a optat pentru Guy Verhofstadt, fost premier belgian si actual lider al grupului liberal din PE, Verzii au nominalizat un duo alcatuit din deputatii europeni José Bové (Franta) si Ska Keller (Germania), in timp ce Stanga Europeana l-a nominalizat pe Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza din Grecia.
Partidele din fiecare stat al UE se grupeaza in partide europene, iar acestea la randul lor se aduna in grupuri europene. De exemplu, PSD de la noi face parte din Partidul Socialistilor Europeni, care la randul sau face parte din grupul politic Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor. Aceste grupuri sunt de fapt partidele din Parlamentul European, chiar daca ele nu au voie sa isi faca o campanie electorala in calitate de grupuri, ci doar prin partidele din care sunt formate.
Vedeti AICI un INFOGRAFIC INTERACTIV cu ceea ce vor vota de fapt romanii pe 25 mai 2014.
Alegerile pentru Parlamentul European sunt organizate, in mare parte, in conformitate cu traditiile si legislatiile nationale. Fiecare stat membru decide daca foloseste un sistem de liste deschise sau inchise. In cazul in care votarea se bazeaza pe un sistem de liste deschise, alegatorii isi pot exprima preferinta pentru unul sau mai multi candidati de pe lista.
Acest lucru se intampla in Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia si Suedia. In cazul in care votarea se realizeaza pe baza unui sistem de liste inchise, partidele politice stabilesc ordinea candidatilor, iar alegatorii pot vota doar un partid. Acest lucru se intampla in Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Portugalia, Romania, Spania si Marea Britanie, cu exceptia Irlandei de Nord - unde se foloseste sistemul de vot unic transferabil.
Votul este obligatoriu in Belgia, Cipru, Grecia si Luxemburg.
In unele tari se poate vota si candida la varsta de 18 ani (Danemarca, Finlanda, Germania, Luxemburg, Tarile de Jos, Portugalia, Slovenia si Suedia). In Austria varsta minima de vot este de 16 ani, iar cea pentru a candida este de 18 ani, in timp ce in Italia, Grecia si Cipru varstele minime sunt de 18, respectiv, 25 de ani. In Romania, varsta minima de vot este de 18 ani, iar cea a candidatilor este de 23 de ani. In unele tari, precum Franta si Marea Britanie, este necesara inregistrarea prealabila pe o lista de alegatori.
In conformitate cu regulamentele UE, exista mai multe functii incompatibile cu functia de eurodeputat. Un membru al Parlamentului European nu poate fi membru al unui guvern national sau al unui parlament national, nici functionar in exercitiu al institutiilor europene. Unele tari stabilesc incompatibilitati suplimentare.
Jumatate din statele membre au prag electoral. Romania se numara printre tarile cu pragul electoral maxim permis de UE, 5%.