Stiti ce se afla in pliculetul de ceai pe care l-ati baut ultima data? De ce miroase o crema bio atat de intens, sau cat ne ajuta un extract din galbenele importate din Egipt?
Patrundem in culisele fabricarii produselor naturiste, o piata de care romanii sunt tot mai atrasi. Sunt incurajati de faptul ca plantele medicinale sunt remedii naturale folosite de cand lumea. E insa o cale lunga de la retetele stravechi la felul in care omul intervine pentru a obtine o mare diversitate de produse "naturale". Urmarim intreg circuitul de la culesul plantei pana la infuzia din ceasca sau pana la drajeurile masticabile. Veti descoperi adevaruri despre care care se vorbeste prea putin.
Culisele fabricarii produselor naturiste, intr-o ancheta Romania, Te Iubesc realizata de Rares Nastase.
In total sunt inregistrate oficial in Romania peste 18.000 de produse menite sa ne mentina sanatosi, sa ne fereasca de boli, si sa ne trateze de cele mai diverse afectiuni. Romanii au cumparat anul trecut produse naturiste de peste 30 de milioane de euro numai din mediul online, in crestere cu 20 de procente fata de anul anterior. Suma e triplata de piata marfurilor vandute la tejghea, in farmacii, hipermarketuri si in micile magazine de cartier. Prea putin se bate moneda pe modul in care sunt fabricate produsele, pe efecte adverse, sau pe informarea corecta a oamenilor, bulversati de diversitatea produselor.
Plantele medicinale sunt folosite din timpuri stravechi si au stat la baza medicamentelor de odinioara. E o industrie necesara, si tot mai multi romani sunt avizi sa foloseasca produse naturiste. Dar e un domeniu fara contraindicatii, fara un instructaj adecvat privind intrebuintarea, insa cu multe promisiuni salvatoare si mai putine riscuri prezentate. De veacuri se merge pe ideea ca la mijloc e vorba de concentratii mici, care teoretic nu fac rau pe termen scurt.
Suplimentele pe baza de plante au devenit o necesitate, intr-o lume in care tot mai putini se alimenteaza si traiesc sanatos. Cum profita marii producatori si importatori din domeniu, se vede in pliante si reclame. E un marketing agresiv, bazat pe faptul ca tot romanul a auzit despre efectele terapeutice pe care ierburile medicinale le pot avea. E o industrie in care prospectul produsului e ca si inexistent, oricine poate lua orice, in orice conditii.
La un magazin de profil din Capitala, vanzatoarea pomeneste o regula de aur: "Trebuie sa crezi in ele! Altfel degeaba iei! Ce sunt plantele astea? Pamant. Noi ce suntem? Nu tot pamant? Trebuie sa crezi ca sa isi faca efectul!" Se merge pe principiul "crede si nu cerceta" si nimeni nu poate cuantifica in ce masura vorbim de autosugestie, de efectul Placebo. In ce proportie este substanta activa din planta, acel element esential care ajuta cu adevarat? Vanzatorii dau detalii doar cu identitatea protejata, atunci cand povestesc despre efectele adverse, la un consum indelungat al anumitor produse.
"Am avut multi clienti care s-au intors cu produsele, au avut iritatii pe piele, ca omoram lumea", relateaza unul dintre ei."Stiti cum e, mai si minti, mai si spui ca trebuie sa vinzi, ca nu sunteti primii"
Ceaiul de sunatoare este un remediu traditional pentru depresie, stari febrile sau colecist. Luminita Marinescu e medic primar dermatolog si vorbeste despre fototoxicitate: adica despre reactii severe ale pielii, dupa consumul unor ceaiuri din plante, in acelasi timp cu unele antibiotice. Sunatoarea poate sa creasca sensibilitatea la lumina si sa sporeasca toxicitatea anumitor medicamente. Unii pacienti vad pe pielea lor ce inseamna vara, cateva cani de ceai, pastile, sau creme cu extract de sunatoare.
Tot dermatologii vorbesc despre o tendinta alarmanta printre pensionarii cu probleme la articulatii si oase, care ajung sa cumpere produse pentru uz veterinar, doar pentru ca au auzit ca au plante in continut si li se par mai eficiente decat cele pentru uz uman. Cremele antiinflamatoare pentru cai sunt printre cele mai vandute. Omul ia produse din domeniul veterinar pe pielea lui: unii au reactii adverse si ajung la dermatolog, altii se simt chiar bine cu antiinflamatoare cu concentratii mari.
Am intalnit si cazuri de-a dreptul uimitoare, un pacient a venit cu niste arsuri urate, dupa ce a pus pe articulatii un macerat din lame de ras cu otet, citise intr-o revista, nici eu nu mi-am imaginat. Din pacate, vin tarziu, dupa ce le folosesc.Luminita Marinescu, specialist dermatolog
Avem o legislatie care permite producatorilor si importatorilor sa vanda si luna de pe cer. Pe piata sunt la moda gelurile cu aloe vera - diversi producatori, diverse moduri de promovare. De pe prospectul celor mai multe dintre ele poti afla ca gelul cu aloe este deosebit de util in hepatite cronice, ciroze, colita, hemoroizi, ulcer gastric si duodenal, dar si in diabet zaharat, pancreatite cronice , cataracta, depresii, oboseala cronica, insomnii, entorse si nu in ultimul rand herpes.
Conform legii suplimentelor in Romania exista o impartire ciudata in privinta raspunderii autoritatilor statului, in acest domeniu. Concret, doar produsele care contin minerale si vitamine sunt autorizate de Ministerul Sanatatii, fiind asociate medicamentelor de sinteza, in timp ce restul marfurilor din plante si extracte naturale sunt avizate de Institutul pentru Resurse BioAlimentare, care este in subordinea Ministerului Educatiei, pentru ca are o componenta de cercetare. Iar culegatorii, producatorii si importatorii sunt arondati la Ministerul Agriculturii. Aici functioneaza si un comitet tehnic, din care fac parte ingineri agricoli si reprezentanti ai patronatului naturistelor, nu si reprezentanti ai institutiilor din sanatate.
Nu se doreste punctul de vedere al specialistului, pentru ca specialistul ingradeste foarte mult ce este in piata. Problema stiti cum se pune acolo, de ce sa vina specialistul sa ne ingradeasca? Pentru ca sunt niste afaceri, care sunt profitabile, sunt foarte profitabile, totul merge foarte bine, indiferent de suplimente, cred ca ati auzit, niciun producator de suplimente nu a dat faliment pana la momentul acesta. Pentru ca de fiecare data gaseste ceva nou, si uitati-va cate firme vin la noi in tara, si isi deschid reprezentante aici.Cerasela Gird, profesor cercetator
Astazi, Ministerul Agriculturii (FOTO) verifica si avizeaza firma unui producator sau importator, adica modul in care sunt obtinute plantele de cultura si cum sunt depozitate, insa produsul finit - cutia de la raft, e in apanajul Institutului pentru Resurse BioAlimentare.
Specialistii de la IBA spun ca e mai bine ca nu sunt subordonati Ministerului Agriculturii, pentru ca ar ajunge sa deserveasca interesele patronatului marfurilor naturiste. Dar vorbesc de o lacuna legislativa care baga si medicamentele din extracte din plante si suplimentele nutritionale in aceeasi oala, iar unii producatori fenteaza cu buna stiinta aceste categorii distincte, cu acceptul tacit al autoritatilor de la Agricultura, care le avizeaza afacerile.
Sunt 2 categorii distincte, ideea e ca eu ca producator trebuie sa il declar fie ca suplimente si atunci trebuie sa ii declar aportul nutritiv si sa fie sursa de nutrienti, sau ma duc pe medicament traditional, si atunci ma duc pe tot ce inseamna terapie”, explica ea. Problema, spune, sunt “cele de granita. Ele corespund din unele puncte de vedere alimentului, din altele medicamentului. Vedem pastile, capsule, fiole si omul vede ca seamana cu medicamentul, si zice, domnule, ala e bun, ma vindeca!Tatiana Onisei, doctor in biologie, Sefa Laboratorului de la Institutul unde sunt avizate produsele naturiste
Si in tot acest haos institutional, acelasi doctor in Biologie sustine ca de fapt consumatorul nu e protejat mai deloc, cand vine vorba de produsele naturiste. Leacurile din plante nu sunt supuse unui regim riguros privind controlul calitatii, deoarece s-a mers pe ideea ca cel putin pe termen scurt, nu pot face un rau foarte mare. "Continutul de principii active nu sunt obligata sa i-l cer, deci poate sa fie iarba curata, chiar daca o cheama musetel, adica principiu activ zero, nu mi se cere sa il verific”, spune Tatiana Onisei.
In tara noastra nicio autoritate nu il obliga pe producator sa aiba un anumit continut de principii active intr-un produs, adica nicio institutie nu ii poate cere sa aiba o anumita eficienta la marfa promovata. Aceeasi legislatie nici nu obliga producatorul de naturiste sa specifice in ce conditii poate face rau, cand e consumat dupa ureche, sau cat de mare e concentratia de principii active din leac.
Iarba in loc de musetel si fan uscat cu radacini in loc de flori, altfel foarte bogate in uleiuri volatile: iata ce gasim in multe produse naturiste de la noi. In Romania clientul nu e protejat.
Pe piata romaneasca sunt peste 650 de firme mai mari sau mai mici. E un circuit urias de la cei care culeg flori si radacini, pana la cei care le depoziteaza, apoi la cei care le prepara si le distribuie. Un traseu in care apar multe marfuri din import, iar specialistii sustin ca este aproape imposibil sa controlezi calitatea produselor, in legislatia actuala. In industria ceaiurilor de exemplu, sunt tot mai putin culegatori locali, asa ca producatorii nostri apeleaza tot mai des la importuri de pe alte continente, de la furnizori care pot asigura continuitate la livrare.
Cerasela Gird este profesor universitar, doctor si cercetator, fiind sefa catedrei de Farmacognozie a Facultatii de Farmacie din capitala. Sustine ca, impreuna cu studentii si laborantii verifica frecvent calitatea ceaiurilor din plante, comercializate la noi. Iar surprizele mari se ascund de obicei…la pliculet.
In momentul in care bagi la plic nu se mai vad aceste impuritati cu ochiul liber, le vezi doar la microscop. Impuritatile sunt inspaimantatoare! Noi am vazut asa: smocuri de fire de par, nu un fir, smocuri. Pietricele, de la cele mai mic, pana la cele mai mari. Daca acel produs a trecut prin mainile unor persoane care se ocupa de calitate, nu aveau ce cauta acolo. Pamant! Fire de rafie, si nu fire subtierele, fire consistente. Materiale textile, reziduri de materiale textile. Gandacei de toate soiurile.Cerasela Gird, profesor cercetator
Si importam din tari unde nu ai pe cine sa tragi la raspundere. Agentul comercial trebuie sa obtina o notificare, adica autorizarea unui produs, doar cand face dosarul marfii in faza initiala, inainte ca produsul sa fie scos la vanzare. Producatorii duc un esantion la analiza, dar ulterior nimeni nu mai verifica daca schimba reteta, sau materia prima folosita, desi acest lucru se intampla frecvent in piata, sustin specialistii.
In Marea Britanie sau Franta, legea ii obliga odata la 2 ani pe producatori sa-si refaca testarile pe loturi si procedura implica reautorizare la acelasi produs, iar in Germania asta se intampla anual.
La nemti exista un Institut Federal al Riscului, in subordinea Ministerului Alimentatiei si Agriculturii. Institutul controleaza tot ce tine de alimentatie si are un buget annual de 90 de milioane de euro, pentru testari de laborator si verificari minutioase.
Nemtii au experti in farmacognozie. Fac in paralel studii de consum indelungat la produse, cu diversi subiecti testati si supervizati de medici. Statul roman are cativa specialisti biologi. Verifica strict elemente din compozitia produsului, nu analizeaza efectele combinarii mai multor substante active din plante.
Romania a luat ca model legislatia italiana, mult mai permisiva, unde nici nu exista un consum urias de produse, asa cum se intampla la noi.
Tatiana Onisei afirma ca e vorba de producatori binecunoscuti de ceaiuri de la noi. In cel mai recent caz autoritatile germane au alertat statul roman ca au descoperit loturi de plante cu multe metale grele si pesticide peste limita admisa, care au ajuns si in ceaiurile din Romania. "Chiar la materii prime venite din Germania de exemplu, Germania luase din Polonia, Polonia luase din China si uite asa ne-am trezit si noi in Romania cu ele. Polonezul l-a pacalit ca luase din China, Gingcko Biloba era si neamtul, ca sa nu ii scada imaginea a anuntat toate statele din care unii au cumparat de la el .Si asa au ajuns si la noi.“
In Romania este controlat produsul finit. Tari ca Germania sau Statele Unite controleaza furnizorii de materii prime. Asa cum se facea si in Romania inainte de 1989, cand nu existau importuri de plante medicinale si toata productia era interna. Astazi producatorii de la noi apeleaza tot mai mult la importuri. Cum se vede asta? Creste cantitatea si oferta de produse, in timp ce Ministerul Agriculturii anunta tot mai putine suprafete cultivate, si tot mai putin culegatori. Mai sunt o zecime din suprafetele care erau inainte de ’89, cand eram pe locul 5 in Europa la exporturi de plante medicinale.
Iar dintre cei care inca mai cultiva, multi livreaza plantele doar la export. Culeg din tara, si pun la pachet, pentru tari europene. In unele zone oamenii au renuntat sa planteze porumb, ca sa puna galbenele, “La 32 de arii am facut un castig ca la 3 hectare de porumb”, spune unul dintre ei.
Marfa de peste hotare e de cele mai multe ori mult mai ieftina decat cea culeasa pe plaiurile romanesti, si atunci importul ajunge sa omoare afacerile pe plan local ale culegatorilor sezonieri. Si atunci romanul cumpara un produs care nu il ajuta prea mult.
De pilda, echinaceea la care nu s-a pus doar floarea, ci si tulpina, sau ceai de frunza de menta in care a intrat si radacina, dupa cum arata analizele de laborator. Iar cand bagi radacina si tulpina si mai putin frunza mirositoare, trebuie sa faci ceva in privinta aromei. Producatorii vor sa aiba marfuri care sa miroasa cat mai intens, izul proaspat sa treaca dincolo de cutia cu ceai.
Cercetatorul Cerasela Gird sustine ca tocmai acest miros persistent i-a dat de gandit, intr-o farmacie naturista.
Te facea sa intorci capul inapoi. Menta intr-o cutie de ceai nu miroase asa. In perioada in care se recolteaza frunza de menta, trebuie ca noptile care preced recoltarii sa fie mai racoroase. Pentru ca atunci se secreta mentolul natural in cantitate mare. Nu au fost nopti racoroase si menta nu mai avea miros. Si atunci ce au pus, au pus mentol de sinteza. Mentolul de sinteza este puternic iritant pe mucoasa gastrica! Ori menta exact asta face: trebuie sa calmeze si in loc sa avem o menta care ne ajuta am avut o menta care ne-a creat foarte multe probleme."Cerasela Gird
Plantele medicinale stau la baza medicamentului de sinteza si au efecte tamaduitoare, doar ca la noi nimeni nu e obligat sa repecte o concentratie minima sau maxima in produse.
In sere intinse pe mai multe hectare langa Bucuresti dar si in Teleorman, un producator de produse naturiste isi cultiva propriile recolte de plante medicinale. Firma creste aloe langa lanuri de "motul curcanului", dar si multe plante exotice, alaturi de flori care se gasesc si in salbaticia Romaniei.
Stefan Manea, patronul companiei spune ca a avut surprize foarte mari: “Din China sunt absolut toate tratate. Tratate urat, cu substante care sunt extrem de toxice. Pasiflora avea pana si plumb".
Sunt valori mari, pe care Stefan Manea, de profesie inginer chimist, le intelege. Inainte de revolutie a lucrat 2 decenii in Institutul de Cercetari Chimico-Farmaceutice. A avut functii de conducere in uzine chimice de la noi si a predat la Politehnica, asa ca a avut de a face cu multe produse toxice. Dupa Revolutie s-a reorientat catre industria naturista si spune ca nu il poate pacali niciun potential furnizor, cat timp si-a angajat experti farmacisti si chimisti, in propriul laborator. Se lauda ca si-a certificat fabrica si serele dupa standardele din Germania si declara ca nu poti vorbi de produse naturiste sanatoase, decat pe terenuri neafectate de ingrasaminte.
Costa de 3 sau chiar 5 ori mai scump sa obtii productii eco, dar poti oricand sa apelezi la furnizori externi, dispusi sa aduca marfuri ieftine. Inginerul vorbeste si despre loturi ale unor furnizori locali, care i-au trimis mostre de marfa, in vedere unor parteneriate.
Cerasela Gird, profesor farmacognozie Facultatea de Farmacie: "Cand se recolteaza un produs, nu se duce in varful dealului, se ia de pe marginea drumului, din sant. Cat musetel nu creste pe marginea drumului, cata coada soricelului, cata rostopasca nu creste? Sunt produse care inmagazineaza foarte multe metale grele!"
"Conteaza foarte mult calitatea produsului, cum e crescuta planta, cum este uscata, cum este concentrata, cum este maruntita, cum este transformata, si atunci noi luam nu stiu ce produs, spune ca are nu stiu ce efect, si el nu are nimic.Ioana Cacovean, farmacist si presedintele Patronatului Farmacistilor din Romania
De pilda, la lavanda substanta activa este numai in flori. Ceea ce inseamna ca se pierde mult. Iar producatorii, ca sa castige, toaca toata planta. Consumatorii cer marfuri aspectuoase, cu miros intens, insa asta nu inseamna efect benefic, in cazul multor plante. O fi planta cu efecte terapeutice uimitoare, daca e viciata prin modul de recoltare si procesare, clientul ajunge sa dea banii de pomana, visand la remedii miraculoase.
Ceaiul de sunatoare e printre cele mai des alterate in compozitie, cand vine la plic, sustin cei de la Facultatea de Farmacie. Afacerile se extind, magazinele naturiste se inmultesc. La fel cum se inmultesc si pliantele cu reclama, care mai de care mai atragatoare, dar si cu informatii prin care furnizorii incalca legea
"Plafarul cu oua" este un magazin de langa o piata din Bucuresti. Doamna Beatrice s-a mutat acum doi ani de la vitrina cu marfuri alimentare, la tejgheaua cu flacoane. De la ulei, iaurt si oua, acum recomanda imunostimulatoare si capsule care reduc glicemia si regleaza tractul intestinal. Stie dupa nume toate produsele de la raft, poate vorbi ore in sir despre diversi producatori si importatori, si spune ca se ajuta de mai multe cataloage cu plante, atunci cand face recomandari.
Nu au cunostintele necesare, si niste pliante sa citeste de pe ele nu inseamna ca il ajuti pe pacient, absolut deloc. Iar ideea asta de a povesti din experienta ta este total neavenita, pentru ca noi nu suntem identici ca si organism, eu pot sa beau un ceai sau o capsula cu extract de salcie, pentru ca nu am hiperaciditate la nivel gastrointestinal. Iar un alt pacient caruia ii spun sigur, luati-l e aspirina naturala, va face foarte bine, deci s-ar putea sa simta niste fenomene pe mucoasa gastrica.Cerasela Gird, farmacist
Multi cred ca tot ce e din plante e automat sanatos. Romanii merg pe mana celor care promoveaza produsele si trec mai putin pe la un medic specializat in medicina alternativa. Dupa ureche si mai putin pe informare – sau, daca se informeaza, o fac din reviste de medicina alternativa si de pe Google.
Cerasela Gird da ca exemplu imunostimulatoare care, de fapt, nu se recomanda pacientilor cu boli autoimune, dar acest lucru nu e precizat in proaspect. Un alt exemplu: un ceai care se foloseste in degajarea cailor respiratorii si care face exact invers, intretine crizele de astm.
Exista studii noi, la nivel mondial care arata, in timp, ca unele plante nu pot fi consumate asa cum stiam acum 100 sau chiar acum 5 ani. Exista o diferenta intre consumul frecvent din prezent, si cel de acum 2 mii de ani: Tatiana Onisei explica. “Daca tu mananci zi de zi, si au fost cazuri cand unii au luat tataneasa un an de zile si au murit. Daca medicamentul il iei scurt, produsul naturist il iei sa iti fie bine”
In Romania gasesti ceai de tataneasa, la 3 lei plicul. Specialistii spun ca are alcaloizi pirolizdinici, care dau toxicitate la ficat. Cu totul altceva auzi insa despre plante in randul celor care le vand: ei spun ca pot trata si cancerul.
Si totusi, Diana Tutulea, patronul unui magazin de profil, are o alta varianta. "Unele le iei sa te afli in treaba, altele ajuta putin. Ei sunt destul de convinsi de reclamele astea. Noi le comercializam, daca omul zice ca aia vrea?"
In mediul online gasesti la vanzare ceaiuri din produse care teoretic sunt interzise de Ministerul Sanatatii. Marul Lupului este extrem de benefic pentru uz extern, pentru tratarea de eczeme, dermatoze, arsuri si rani, dar si pentru regenerarea pielii. Este insa interzis la consum intern, fiind pe o lista de plante care nu sunt permise la ingerare pentru ca au elemente toxice, care distrug in timp tesuturile din ficat. Si totusi un fitoterapeut renumit in judetul Bihor il promoveaza pe internet, sustinand in diverse filmulete de prezentare ca poate elimina ulcerul. Unii l-ar putea contrazice, spunand ca te elimina de tot.
Noi tot spunem - plantele se folosesc de mii de ani! Ceea ce nu intelegem, asa cum noi ne adaptam organismul la tot ce inseamna schimbari climaterice, acelasi lucru se intampla si cu planta medicinala! Ea practic isi sintetizeaza, isi creeaza niste bariere proprii, care o ajuta pe ea, dar asta nu inseamna ca daca pe ea o ajuta, noua ne face bine.Cerasela Gird, profesor cercetator
Frunza de Senna e cunoscuta pentru efecte laxative benefice organismului. La fel Crusinul. Doar ca multi producatori omit sa faca mentiuni foarte importante, pe ambalaje. Sunt foarte riscante pentru copii, nu se recomanda copiilor sub 12 ani, dar pe piata exista siropuri cu senna pentru copiii mici. Cel mai neplacut efect este dezechilibrul electrolitic. Cerasela Gird spune ca “practic secatuiesti organismul de electroliti si atunci apar si tulburarile de ritm si abia atunci pacientul se sperie. Crusinul se recomanda o singura cana pe zi, seara, si maxim 7 zile. Deci in niciun prospect nu o sa vedeti asa ceva! Nimeni nu scrie atentie, se adinistreaza doar in constipatie acuta, nu in constipatia cronica!"
Chirurgul oncolog Gabriel Mitulescu observa zilnic valul de incredere si asigurari pe care il dau laxativele din plante. Citeste online marturii si povesti de succes, in curele cu Crusin, insa cazuistica sa din sala de operatii ii arata altceva: “consumul de laxative e prin el insusi nociv”, spune medicul. “Toate au crusin pentru ca trebuie sa fie bun si eficient. Atunci trebuie puse substante care biciuiesc intestinul, irita mucoasa ca sa poata sa vina apa in colon si vasele de singe si acesta sa se destinda"
Si in privinta ceaiurilor anti-colici, pentru copii, una spune vanzatorul de la buticul din piata, care afirma ca se iau pe termen lung, si alta afirma profesorul farmacologul, care spune ca sunt recomandate doar pe termen foarte scurt.
Ele au fructe de anason, de fenicul de coriandru, produse vegetale foarte cunoscute de literatura. Acolo producatorii ar trebui sa treaca mare ca trebuie folosite doar pentru 2,3 saptamani. Si avem situatii de mamici, care doar pentru ca acel copil se linisteste, ii da mai mult. Undeva la 6,7 ani ai copilului, mamica observa ca acel copil are o pilozitate mai mare comparativ cu alti copii de varsta lui. Observa la fetite la 8 ani semne de pubertate precoce.Cerasela Gird, profesor cercetator
Tatiana Onisei, sef laborator: "Am vazut acum studii, din 2011 2013 care scot, in urma unor studii clinice, informatii ingrijoratoare despre folosirea pe termen lung a anumitor produse. Poti face cancer daca folosesti mult un anumit produs.” SI poate fi cazul unor produse uzuale, ca Ginko biloba. Are compusii care declanseaza reactii alergice in cascada. Si in special la nivel gastrointestinal. Micro pana la macrohemoragii!"
E o industrie in care conteaza consumul masiv al acestor, si mai putin in ce conditii se fac tratamentele si se obtin leacurile.
Aceasta este calea, a folosirii suplimentelor, dar problema se pune la calitatea suplimentului. Aici este marea problema, cum poti sa tranformi un supliment intr-un sustinator al sanatatii. Sunt foarte importante suplimentele, daca le folosim intr-un mod adecvat si daca folosim suplimentele adecvate!Ioana Cacovean, farmacist
Tot mai multi romani sunt interesati sa foloseasca plantele naturiste, sunt incurajati sa nu mai treaca pe la medic pentru diverse produse despre care nu sunt informati corect. Li se spune ca toate marfurile naturiste sunt fara exceptie, sanatoase si vindeca. Mai putin li se vorbeste despre contraindicatii si despre un dozaj corect. Exista un marketing agresiv si folclorul de la tejghea, care vand foarte bine, si la nevoie, omul crede aproape orice.
Romania a intrat in tavalugul invaziei de suplimente si remedii intens promovate, dar oamenii TREBUIE sa se informeze corect, TREBUIE sa isi formeze o cultura despre modul in care isi protejeaza sanatatea. Altfel, intr-o piata naturista cu marketing agresiv si multe promisiuni, remediul poate fi de multe ori o simpla loterie.
